ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5037/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 306 din 27 martie 2003 Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpatul D.A.L., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d), e) și g), cu aplicarea art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.; (pct. 1 R), la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. (2) lit. d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

și art. 37 lit. a) C. pen. (pct. 2 R) și la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și e) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Conform art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 1607 din 28 septembrie 2001 a Judecătoriei sectorului 3 București, definitivă prin decizia penală nr. 1278 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel București.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză. Inculpatul a fost obligat la 4.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă B.A.S., la 1.050.000 lei către partea civilă R.E. și la 5.500.000 lei către partea civilă M.M.O. Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în seara de 22 ianuarie 2001, în jurul orei 21,30, inculpatul împreună cu numitul C. a smuls telefonul mobil din mâna părții vătămate B.A.S., în timp ce aceasta se deplasa pe Calea Victoriei. În ziua de 10 martie inculpatul a încercat să smulgă de la gâtul părții vătămate R.E. lanțul din aur și, întrucât nu a reușit, i-a smuls telefonul mobil din mână, aceasta în timp ce partea vătămată se plimba pe B-dul.

Iancu de Hunedoara. La data de 3 mai 2002, în jurul orei 22,30, inculpatul a deposedat pe partea vătămată M.M.O. de geanta pe care o ținea pe umăr, prin smulgerea acesteia, în timp ce se afla pe B-dul. Lazăr Catargiu. Având în vedere modalitatea comiterii faptelor, precum și împrejurarea că în raport de condamnarea anterioară la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 81 C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 1607 din 28 septembrie 2001, inculpatul nu se află în stare de recidivă, instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen. și a unei agravante prevăzută la fapta de la pct. 2 din rechizitor. Prin decizia penală nr. 311 din 28 mai 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat și prin care a solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Împotriva hotărârilor pronunțate inculpatul a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. pen., în sensul redozării pedepselor. Recursul este fondat, doar pentru următoarele considerente: Verificând actele dosarului se constată că instanțele au stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, au dat încadrarea juridică corespunzătoare și au stabilit pedepse just individualizate, în raport de dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen. Instanțele au greșit atunci când, după anularea suspendării condiționate dispuse prin sentința penală nr. 1607/2001, nu a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor privitoare la concursul de infracțiuni.

Astfel, din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, conform art. 81 C. pen., prin sentința penală nr. 1607 din 28 septembrie 2001 a Judecătoriei sectorului 3 București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1278 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel București, fiind arestat la data de 15 august 2001 și liberat la 20 februarie 2002, având un rest de pedeapsă, neexecutat de 539 zile închisoare. Având în vedere că cele trei fapte de tâlhărie deduse judecății au fost săvârșite până la rămânerea definitivă a hotărârii, prin care s-a dispus suspendarea, corect s-a făcut aplicarea art. 85 C. pen. și s-a dispus anularea suspendării, dar s-a omis să se facă aplicarea art. 33 și art. 34 C. pen.

Așa fiind, conform art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de inculpat și se vor casa hotărârile pronunțate numai cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 33 și art. 34 C. pen., după anularea suspendării condiționate, conform art. 85 C. pen. Se vor înlătura dispozițiile art. 33 și art. 34 C. pen., se va descontopi pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, în pedepsele componente și apoi, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., se vor contopi aceste pedepse cu restul din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1607/2001 a Judecătoriei sectorului 3 București. Se va face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

Se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor pronunțate. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul D.A.L., împotriva deciziei nr. 311 din 28 mai 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Casează decizia atacată și sentința nr. 306 din 27 martie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, numai cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 33 și art. 34 C. pen., după anularea suspendării condiționate, potrivit art. 85 C. pen., aplicate prin sentința nr. 1607/2001 a Judecătoriei sector 3 București.

Înlătură dispozițiile art. 33 și art. 34 C. pen., descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează: - 7 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.; - 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.; - 6 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și e) C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen. și art. 85 C. pen., contopește pedepsele de mai sus și cu restul de 539 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința nr. 1607/2001 a Judecătoriei sector 3 București, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 400.000 lei, va fi plătit din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 noiembrie 2003 .