ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2436/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 480 din 24

septembrie 2002, Tribunalul Iași, a condamnat pe inculpatul M.M. la 7 ani și 8

luni închisoare și 3 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii,

prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa

accesorie a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata

și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.

S-a admis în parte acțiunea civilă

formulată de partea civilă M.C. și în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen.,

combinat cu art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul să plătească părții

civile M.C. suma de 20.000.000 lei daune materiale și 10.000.000 lei daune

morale.

În baza art. 188 din Legea nr. 3/1978

a fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Clinic nr. 3 Iași,

suma de 3.298.779 lei cheltuieli de spitalizare ale părții civile M.C., iar

părții civile Serviciul de Ambulanță Iași suma de 97,20 dolari S.U.A. sau

contravaloarea în lei, calculată în raport de cursul oficial de la data

executării hotărârii, sumă ce reprezintă cheltuieli cu transportul victimei la

spital.

În baza art. 193 C. proc. pen.,

inculpatul a fost obligat să plătească părții civile M.C. suma de 1.000.000 lei

cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 C. proc. pen., a

mai fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.300.000 lei

cheltuieli judiciare, din care 300.000 lei onorariu avocat oficiu va fi avansat

din fondurile Ministerului Justiției.

S-a reținut că, în ziua de 9

octombrie 2001, în timp ce se afla într-un loc public, inculpatul care este

cioban, a aplicat părții vătămate mai multe lovituri în zona capului cu un

obiect contondent, provocându-i leziuni ce i-au pus viața în primejdie.

Conflictul dintre inculpat și partea

vătămată M.C. a fost observat de martorii I.V. și I.I., ultimul încercând să-i

despartă, însă a fost mușcat de câinele inculpatului. Tatăl său, I.V. a reușit

să ia parul din mâna inculpatului și i-a acordat ajutor părții vătămate, care

ulterior a fost transportat la spital, unde a beneficiat de îngrijiri medicale.

Urmarea loviturilor aplicate de

inculpat, partea vătămată a suferit contuzie cerebrală medie difuză cu hematom

intercerebral temporo-occipital, fractură disjuncție lamdoidiană, leziuni care

i-au pus în primejdie viața și pentru a căror vindecare a necesitat 50-55 zile

de îngrijiri medicale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul, care a invocat împrejurarea că din probele dosarului

nu rezultă vinovăția sa, partea vătămată suferind leziunile într-un conflict

anterior, iar pedeapsa de 7 ani aplicată este prea aspră, motivat de

împrejurările de fapt și circumstanțele personale.

Curtea de Apel Iași, prin decizia

penală nr. 48 din 11 februarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul

inculpatului, a dedus din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive de după

data de 24 septembrie 2002 și l-a obligat pe apelant să plătească statului 400.000

lei cheltuieli judiciare și părții civile M.C. suma de 1.000.000 lei cheltuieli

judiciare.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul M.M., care prin apărătorul său a solicitat reducerea pedepsei

aplicate, pe care o consideră prea severă.

Recursul este nefondat.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa

este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în

scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același

cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială,

de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și

de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că instanța

de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al

faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele referitoare

la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, aspecte care se

regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.

Așa fiind, în mod corect, instanța

de apel a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei,

încât recursul, bazat pe reiterarea aceleiași critici, apare ca nefondat și va

fi respins, ca atare.

Conform art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive, la zi.

Văzând și dispozițiile referitoare

la reglementarea plății cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv,

avansarea către stat a onorariului pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.M. împotriva deciziei penale nr. 48 din 11 februarie

2003 a Curții de Apel Iași.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 5 decembrie 2000, la 23 mai

2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 mai 2003.