ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4308/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 212/ P din 12

decembrie 2002 a Tribunalului Neamț, a fost condamnat inculpatul A.V. la

pedeapsa de 16 ani închisoare și la pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen. lit. a) și b) C. pen., pe timp de 5

ani după executarea pedepsei închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prevăzută de dispozițiile art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen.,

s-a dispus interzicerea exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 64 C.

pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în conformitate cu

dispozițiile art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării

preventive de la 25 aprilie 2002, la 12 decembrie 2002.

În temeiul art. 346 alin. (1) C.

proc. pen., art. 14 C. pen. și 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata

către părțile civile B.L. și B.I., a sumei de 100.000.000 lei cu titlu de daune

materiale și 80.000.000 lei daune morale, reactualizate la data executării.

A fost obligat inculpatul conform

art. 188 din Legea 3/1978 la plata sumei de 5.636.473 lei cheltuieli de

spitalizare către Spitalul Clinic nr. 3 Iași și 1.690.793 lei cheltuieli de

transport către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Neamț.

S-a luat act de faptul că inculpatul

a fost asistat de apărător ales.

În temeiul dispozițiilor art. 191 C.

proc. pen., a fost obligat la plata sumei de 14.000.000 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut în fapt că, în seara zilei de 20 aprilie 2002,

inculpatul a avut un conflict la discoteca din comuna Tămășeni cu mai multe

persoane și că ulterior, în noaptea de 21 aprilie 2002, pe fondul consumului de

alcool și a stării conflictuale preexistente, împreună cu mai multe persoane

din comuna Doljești (E.I., T.G., D.P., D.I. și B.F.M.) s-a întors în comuna

Tămășeni unde au început să aplice lovituri persoanelor pe care le întâlneau în

cale. La înapoierea spre comuna Doljeni, s-au întâlnit cu B.P. care se deplasa

cu bicicleta. E.I. a aruncat cu o piatră în spițele de la o roată a bicicletei,

iar inculpatul A.V. a aplicat o lovitură puternică în cap victimei cu bâta de

baseball. Urmare agresiunii victima a intrat în comă cerebrală traumatică și

ulterior a decedat.

Din raportul medico-legal de

autopsie nr. 549/C din 3 iunie 2002, întocmit de Institutul de Medicină Legală

Iași rezultă că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat comei

cerebrale traumatice consecutive contuziei, dilacerării, lamei de sânge

subdural produse în cadrul unui traumatism cranio-cerebral acut deschis.

Leziunile s-au produs prin loviri

active cu corpuri sau mijloace contondente, între traumatism și deces existând

o legătură de cauzalitate primară, directă, necondiționată.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză, procesului verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice,

raport medico-legal de necropsie nr. 594/C din 3 iunie 2002, emis de I.M.L.

Iași și avizarea acestuia nr. 2727 din 22 iulie 2002, foaie observație –

neurochirurgie, raport de expertiză psihiatrică, emis de I.M.L. Prof. Dr. Mina

Minovici nr. A1/5666/2002 și avizarea nr. E.2/6588/2002, declarația părții

vătămate B.I., declarațiile martorilor, completarea raportului de necropsie nr.

549/C din 3 decembrie 2002 al I.M.L. Iași, declarațiile inculpatului. Acesta a

avut o poziție oscilantă retractând declarațiile inițiale în care recunoștea

fapta, dar susținerile sale nu s-au coroborat cu probele administrate.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel inculpatul, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și părțile

civile B.I. și B.L.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

nr. 110 din 11 martie 2003 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Neamț, desființând hotărârea apelată sub aspectul cuantumului

pedepsei, iar în fond, majorând pedeapsa la 18 ani închisoare.

În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a)

C. proc. pen., a admis apelul inculpatului, desființând sentința sub aspectul

cuantumului daunelor materiale și constatând că inculpatul a achitat 15.000.000

lei daune materiale, deci urmează a mai achita 85.000.000 lei.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței de fond. În baza art. 381 C. proc. pen., s-a dedus din

pedeapsă prevenția de la 12 decembrie 2002, la zi.

În baza art. 189 C. proc. pen., pct.

1 lit. a) C. proc. pen., a respins ca inadmisibile apelurile părților civile

B.L. și B.I.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., a obligat apelanții părți civile la plata a câte 50.000 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Instanța de apel admițând apelul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, analizând materialul probator

administrat în cauză, motivele de apel invocate și din oficiu a constatat că în

raport de gravitatea faptei, conduita inculpatului după săvârșirea faptei și de

împrejurările în care a fost săvârșită, cuantumul pedepsei este prea scăzut,

majorându-l la 18 ani.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul, în termen legal solicitând admiterea recursului pentru

motivul prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. și redozarea

pedepsei, în sensul reducerii cuantumului ei, prin corecta aplicare a

circumstanțelor reale și personale.

Recursul este neîntemeiat pentru

considerentele ce vor fi prezentate:

Instanța de fond, pe baza probelor

administrate a dat o justă încadrare juridică faptei săvârșită de către

inculpat. Rapoartele de expertiză medico-legală efectuate în cauză și avizate

în condițiile legii relevă, fără putință de tăgadă existența legăturii de

cauzalitate directe și neîntrerupte între acțiunea recurentului inculpat și

decesul victimei. Așadar, în contextul folosirii unui corp contondent, dur, apt

de a determina moartea unei persoane, coroborat cu intensitatea loviturii și

zona vitală vizată rezultă neîndoielnic că rezultatul letal chiar neurmărit a

fost acceptat de către inculpat.

Sub aspectul aptitudinii psihice și

intelective ale inculpatului de a prevedea rezultatul acțiunii sale violente,

aceasta rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică ce a conchis,

în sensul păstrării capacității psihice de apreciere critică a conținutului și

consecințelor faptelor săvârșite.

Prin urmare fiind întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii, instanța de fond a concluzionat

corect, în sensul existenței infracțiunii de omor calificat

[

(art. 174 și art. 175 lit. i) C.

pen.)]

În legătură cu aplicarea criteriilor

generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., instanța

de apel a corectat în mod just greșeala de individualizare comisă de instanța

de fond, în sensul că a majorat cuantumul pedepsei de la 16 la 18 ani și deși

s-a menținut orientarea acestuia spre minimul special de 15 ani, s-a făcut o

justă coroborare a circumstanțelor agravante (fuga de la locul faptei, lăsarea

fără ajutor a victimei, atitudinea oscilantă din timpul procesului penal ce ar

fi putut zădărnici aflarea adevărului) și a celor atenuante (lipsa

antecedentelor, acordul dat parțial la plata despăgubirilor civile,

sinceritatea inițială), efectele acestora fiind judicios apreciate și evaluate

pentru a se ajunge la aplicarea unei pedepse care prin cuantumul său să ducă la

realizarea scopurilor generale stabilite în art. 52 C. pen.

Recursul urmează deci a fi, în

temeiul dispozițiilor art. 385

15

C. proc. pen., respins ca nefondat.

În temeiul dispozițiilor art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., se deduce din pedeapsă perioada arestării preventive

de la 25 aprilie 2002 la 8 octombrie 2003.

În temeiul dispozițiilor art. 192

alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de

1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.V. împotriva deciziei penale nr. 110 din 11 martie

2003 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsă, perioada

arestării preventive de la 25 aprilie 2002, la 8 octombrie 2003.

Obligă pe inculpat la plata sumei de

1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

octombrie 2003.