ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1814/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția comercială, sub nr. 3368 din 28 martie 2001,

reclamanta SC A.U.T. SA Brașov a chemat în judecată pe pârâta SC T.T.S.D. SRL

București, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 4.000 franci

francezi sau echivalentul în lei, la cursul oficial de la data plății,

reprezentând taxe de transport, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta

susține că, în calitate de prestator servicii transport intern și internațional,

a efectuat, pentru pârâtă, un transport de mărfuri în luna februarie 2000, pe ruta

Franța – România, în valoare de 13.000 franci francezi, din care pârâta a

refuzat 4.000 franci francezi.

Tribunalul București, secția

comercială, prin sentința civilă nr. 3253 din 25 aprilie 2001, în baza art. 133

alin. (1) C. proc. civ., a anulat acțiunea, întrucât obiectul nu a fost

precizat în monedă națională.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția a

V-a comercială, prin decizia nr. 1284 din 26 septembrie 2001, hotărârea atacată

fiind schimbată în tot, în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei la

plata sumei de 4.000 franci francezi, echivalent în lei, la cursul oficial de

la data efectuării plății, cu 1.927.500 lei, cheltuieli de judecată.

S-a reținut că, în mod greșit,

instanța de fond a anulat cererea pe motiv că obiectul nu a fost precizat, prin

acțiune fiind cerută plata sumei de 4.000 franci francezi, cu indicarea

cursului de schimb pentru stabilirea taxei de timbru.

Pe fond, s-a reținut că prestația de

transport fiind efectuată, refuzul pentru parte din preț este fără temei.

Prin recursul declarat împotriva

deciziei menționate, pârâta a susținut că, în mod greșit, a fost obligată la

plata prețului de 4.000 franci francezi, întrucât a achitat această sumă, cu

O.P. nr. 4847 din 29 martie 2001.

Recursul este nefondat.

Pârâta recurentă a invocat plata sumei

de 4.000 franci francezi, numai în recurs și a anexat ordinul de plată din 29

martie 2001.

Hotărârea Curții de Apel, de

obligare la plată, este anterioară, și anume, 26 septembrie 2001.

Ca urmare, la data soluționării

cauzei în fond, prețul prestațiilor nu era achitat, hotărârea de obligare la

plată a pârâtei fiind întemeiată, iar plata invocată în recurs urmează să fie

dovedită cu ocazia executării hotărârii.

Față de cele de mai sus, recursul

urmează să fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta, SC T.T.S.D. SRL București, împotriva

deciziei nr. 1284 din 26 septembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a V

a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 25 martie 2003.