ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1398/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1398/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 401 din 19 decembrie

2001, pronunțată de Tribunalul Prahova, au fost condamnați inculpații:

ani închisoare pentru două infracțiuni de furt calificat prevăzută de art. 208

alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen. și respectiv art. 208 alin. (1)

și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., prin schimbarea încadrării

juridice conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunile de furt calificat

prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen. și alin.

(3) lit. c) C. pen., și respectiv art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit.

a) și i) și alin. (3) lit. c) C. pen.

Inculpatul a mai fost condamnat și

la o pedeapsă de un an închisoare pentru infracțiunea de distrugere prevăzută

de art. 217 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare.

închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.

(1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., prin schimbarea încadrării

juridice conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea de furt calificat

prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și alin.

(3) lit. c) C. pen., și la pedeapsa de un an închisoare pentru infracțiunea de

distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare.

închisoare pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de furt

calificat, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 208 alin. (1) și art.

209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice

conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.

(1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și alin. (3) C. pen. și la pedeapsa de

un an închisoare pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de

distrugere prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 217 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare.

închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de furt

calificat, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 208 alin. (1) și art.

209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice

conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.

(1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și alin. (3) lit. c) C. pen. și la

pedeapsa de un an închisoare pentru infracțiunea de complicitate la

infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 217

alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare.

Pentru inculpatul G.I., în baza art.

71 C. pen., i s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.,

din momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă și până la

terminarea executării pedepsei.

Pentru inculpații Z.I., P.G.D. și

O.I., s-a dispus în baza art. 86

1

C. pen., suspendarea executării

pedepselor sub supraveghere pe durata unor termene de încercare de câte 5 ani,

potrivit art. 86

2

C. pen., iar în baza art. 86

3

lit. a),

b), c) și d) C. pen., li s-a atras atenția inculpaților asupra măsurilor de

supraveghere pe care trebuie să le respecte.

În latura civilă, inculpatul G.I. a

fost obligat să plătească părții civile SC E. SA Ploiești, suma de 1.249.598

lei reprezentând contravaloarea a 14 litri ulei electroizolant sustras, cu

titlu de despăgubiri civile.

Instanța i-a mai obligat pe cei 4

inculpați în solidar să plătească părții civile M.A.P.N., suma de 2.195.659

lei, iar părții civile SC E. SA Ploiești suma de 12.644.568 lei cu titlu de

despăgubiri civile.

S-a luat act că părții civile SC E.

SA Ploiești i-a fost restituită întreaga cantitate de ulei electroizolant

sustrasă în valoare de 3.570.280 lei.

Inculpații au fost obligați la câte

1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, câte 300.000 lei

onorarii pentru apărători din oficiu.

Pentru a pronunța o atare sentință,

instanța de fond a reținut pe baza probatoriilor administrate în cauză,

următoarea situație de fapt:

În ziua de 16 iunie 2001, inculpatul

G.I. s-a deplasat pe raza comunei Păulești, județ Prahova, în zona unității

militare U.M. 01948 Ploiești și prin escaladarea stâlpului T. aflat în

intersecția de acolo a desfăcut un ventil situat în partea inferioară a

depozitului de ulei al postului T. (transformator montat pe acest stâlp) și a

sustras în 7 bidoane a câte 2 litri fiecare 14 litri ulei electroizolant T.R.

3001, cauzând un prejudiciu în valoare de 1.249.598 lei.

Datorită grabei de a termina

sustragerea, inculpatul nu a mai închis bine ventilul și astfel a continuat scurgerea

în timp a încă 106 litri de ulei, cauzând o pagubă SC E. SA Ploiești în valoare

de 9.493.635 lei.

În aceeași zi, inculpatul a vândut

martorului B.M. cantitatea de ulei sustrasă cu suma de 200.000 lei.

Peste câteva zile, la data de 20

iunie 2001, inculpatul G.I. a luat legătura cu inculpații Z.I., P.G.D. și O.I.,

punând la punct un plan de sustragere a unei cantități de ulei de la același

post T. P.T. 167 M.F.A. Păulești.

În ziua respectivă cei patru au fost

transportați cu o mașină de ocazie condusă de L.D. în zona postului T. vizat,

spunându-i șoferului să revină peste circa 30 de minute.

În acest interval de timp, în timp

ce inculpații P.G.D. și O.I. asigurau paza, ceilalți inculpați G.I. și Z.I. au

sustras fiecare pe rând, câte o canistră de 20 litri ulei electroizolant, în

total 40 litri în valoare de 3.570.280 lei, după care au coborât de pe stâlpul

T.

Inculpații s-au îndepărtat din zonă,

deoarece au fost observați de o echipă de electricieni care au intervenit să

efectueze revizia postului T. și ulterior au vândut cantitatea de ulei sustrasă

(40 litri) cu suma de 400.000 lei pe care i-au împărțit între ei și i-au

cheltuit pe țigări și băuturi alcoolice.

Ca urmare a sustragerilor și a

pierderilor adiacente de ulei electroizolant, în ziua de 20 iunie 2001,

transformatorul atacat de inculpați s-a defectat, iar valoarea lucrării de

reparații și înlocuire ridicându-se la suma de 12.644.568 lei, prejudiciul

cauzat părții civile SC E. SA Ploiești.

De asemenea, ca o consecință a

defectării transformatorului în speță, s-a întrerupt pe 22 ore alimentarea de

la „rețea” a U.M. 01948 Ploiești care a trebuit să consume pentru grupul

electrogen propriu în acest interval de timp 262,5 litri motorină în valoare de

2.195.659 lei.

În urma sesizării, organele de poliție

i-au depistat pe inculpați, împotriva acestora efectuându-se cercetări pentru

infracțiunea de furt și distrugere.

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și inculpatul G.I., susținând că

soluția pronunțată în cauză este nelegală și netemeinică.

Critica invocată de parchet se

referă la greșita încadrare juridică făcută de instanța de judecată cu privire

la infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina celor 4 inculpați,

deoarece prin aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a fost înlăturat

alin. (3) de la încadrarea juridică a faptei cu care instanța a fost sesizată

prin rechizitoriu.

De asemenea, în mod eronat instanța

de fond a considerat că uleiul electroizolant T.R. 3001 este un produs ce are

rolul de a asigura buna funcționare a transformatoarelor electrice, dar în

realitate, acest ulei este un component și de aceea, legiuitorul a încriminat

acest produs în dispozițiile art. 209 alin. (3) lit. c) C. proc. pen., prin

O.U.G. nr. 207 din 22 noiembrie 2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr.

456/2001.

Pentru acest considerent se solicită

admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și trimisă cauza spre

rejudecare, să se procedeze conform art. 334 C. proc. pen., la schimbarea

încadrării juridice a faptei de furt calificat în sensul reținerii

dispozițiilor alin. (3) lit. c) C. proc. pen., pentru inculpații G.I. și Z.I.

în forma coautoratului, iar pentru inculpații P.G.D. și O.I. în forma

complicității la această faptă.

Apelantul inculpat G.I. critică

sentința ca fiind netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei pe care o

consideră prea aspră, atât ca cuantum, cât și ca modalitate de executare.

Se arată că pedeapsa de 3 ani

închisoare care să fie executată în regim privativ de libertate este excesivă

față de valoarea prejudiciului care este redusă și persoana sa.

Se solicită admiterea apelului,

desființarea în parte a sentinței și a se dispune suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere, având în vedere că este infractor primar, este căsătorit

și are 3 copii minori în întreținere.

Prin decizia penală nr. 109 din 18

martie 2002, Curtea de Apel Ploiești a admis apelurile declarate de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Prahova și de către inculpatul G.I., desființând

sentința atacată, în latura penală, dispunând astfel:

A descontopit pedeapsa rezultantă de

3 ani închisoare aplicată inculpatului G.I. în componentele sale și conform

art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 208 alin. (1)

și art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., în art. 208 alin. (1) și art. 209 alin.

(1) lit. i) și alin. (3) lit. c) C. pen. și l-a condamnat la un an și 6 luni

închisoare, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen.

Conform art. 334 C. proc. pen., a

schimbat încadrarea juridică din art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit.

a) și i) C. pen., în art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și

alin. (3) lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen.,

condamnându-l pe inculpat la un an și 6 luni închisoare.

A reținut la infracțiunea prevăzută

de art. 217 alin. (1) C. pen., dispozițiile art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen.

și l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. d) C. pen., a aplicat inculpatului G.I. pedeapsa cea mai grea de un an și

6 luni închisoare.

A descontopit pedeapsa de 3 ani

închisoare aplicată inculpatului Z.I. în componentele sale și conform art. 334

C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 208 alin. (1) și art.

209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., în art. 208 alin. (1) și art. 209 alin.

(1) lit. a) și i) și alin. (3) lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c)

C. pen. și l-a condamnat la un an și șase luni închisoare.

A reținut la infracțiunea prevăzută

de art. 217 alin. (1) C. pen., dispozițiile art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen.

și l-a condamnat la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de un an și șase

luni închisoare.

A aplicat art. 71 și art. 64 C. pen.

A descontopit pedeapsa rezultantă de

3 ani închisoare aplicată inculpatului P.G.D. în componentele sale și conform

art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 26 raportat la

art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., în art. 26

raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. a) și i) și alin. (3) lit. c),

cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen. și l-a condamnat la un an și 6

luni închisoare.

A reținut la infracțiunea prevăzută

de art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) C. pen., dispozițiile art. 74 și art.

76 lit. e) C. pen. și l-a condamnat la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. d) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de un an și 6 luni

închisoare.

A descontopit pedeapsa de 3 ani

închisoare aplicată inculpatului O.I. în pedepsele componente și conform art.

334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 26 raportat la art.

208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., în art. 26 raportat

la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și alin. (3) lit. c)

C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și l-a condamnat la un an și

șase luni închisoare.

A reținut la infracțiunea prevăzută

de art. 26 C. pen., raportat la art. 217 alin. (1) C. pen., dispozițiile art.

74 și art. 76 lit. e) C. pen. și l-a condamnat la 3.000.000 lei amendă.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. d) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de un an și șase

luni închisoare.

A aplicat art. 71 și art. 64 C. pen.

A înlăturat dispozițiile art. 86

1

,

art. 86

2

și 86

3

C. pen., pentru inculpații Z.I., P.G.D.

și O.I.

A menținut restul dispozițiilor

sentinței.

În motivarea deciziei, instanța de

apel a apreciat că se impunea schimbarea încadrării juridice întrucât uleiul

electroizolant sustras de inculpați este inclus în catalogul de produse

petroliere, ca un derivat al criteriului, acesta având și aprindere proprie,

fiind folosit la transformatoarele electrice, considerat un component al

acestuia, cu rol de izolare și de răcire în același timp.

Din relațiile date de partea civilă

SC E. SA București a rezultat că acest ulei este tot un produs petrolier.

Așa încât, în mod greșit instanța de

fond a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu și a

înlăturat dispozițiile alin. (3) lit. c) al art. 209 C. pen.

Cât privește apelul inculpatului

G.I., care viza individualizarea pedepsei, instanța de control judiciar a

apreciat că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată este prea aspră în

raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., de prejudiciile cauzate, ca

și de poziția procesuală sinceră a inculpaților.

Așa încât, a redus pedepsele,

înlăturând, însă, dispozițiile art. 86

1

, art. 86

2

și art.

86

3

C. pen.

Împotriva deciziei, în termen legal,

au declarat recurs inculpații G.I., Z.I., O.I. și P.G.D., solicitând, prin

apărătorul desemnat din oficiu, admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și,

pe fond, reducerea pedepselor și aplicarea prevederilor art. 86 C. pen.

Curtea, verificând actele dosarului

cauzei, constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Instanțele au stabilit corect

situația de fapt și vinovăția inculpaților, procedând la încadrarea juridică

corespunzătoare a faptelor comise de către aceștia.

La individualizarea pedepsei s-au

avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., gravitatea

faptelor și condițiile concrete în care au fost comise, cât și persoana

făptuitorilor, care sunt infractori primari, căsătoriți, cu copii minori în

întreținere; un alt criteriu avut în vedere privește cuantumul prejudiciilor

cauzate, poziția procesuală sinceră a inculpaților.

Așa încât, față de aceste elemente

reținute drept circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., s-au

aplicat inculpaților pedepse pentru infracțiunea de furt calificat sub limita

minimă de 4 ani închisoare prevăzută de textul de lege, iar pentru infracțiunea

de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., s-au aplicat pedepse

pecuniare.

Față de aceste considerente, se

apreciază că pedepsele aplicate în cauză corespund scopurilor pedepsei

prevăzute de art. 52 C. pen., fiind respectate pe deplin criteriile generale

prevăzute de art. 72 C. pen., atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității

de executare.

În consecință, în cauză nu sunt

temeiuri care să impună o nouă reducere a pedepsei și aplicarea prevederilor

art. 86 C. pen., așa încât, urmează să fie respinse recursurile declarate de

inculpați, ca nefondate, conform dispozitivului.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații G.I., Z.I., O.I. și P.G.D. împotriva deciziei penale

nr. 109 din 18 martie 2002 a Curții de Apel Ploiești.

Obligă recurenții la câte 1.300.000

lei cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariile cuvenite apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, 19

martie 2003.