ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 555/2003

S-a

prezentat recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat G.S.,

apărător desemnat din oficiu.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate

și reducerea pedepsei aplicate.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursului, întrucât pedeapsa a fost just

individualizată.

Inculpatul

a declarat că este de acord cu susținerile apărătorului

său.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

A

fost menținută arestarea și s-a dedus prevenția de la 27

iunie 2002 la 22 august 2002.

În

baza art.17 din Legea nr.143/2000 cu referire la art.118 lit.e Cod penal, s-a

dispus confiscarea a 19 comprimate metadonă și 1,27 gr heroină.

S-a dispus restituirea sumelor de 1820 USD și

22.170.000 lei către B.I. și 14.000.000 lei către Andreescu V.

Inculpatul

a fost obligat la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 600.000 lei reprezentând onorariu apărător oficiu va fi

avansată din fondul Ministerului Justiției.

Instanța

a reținut, în fapt, că la data de 27 iunie 2002, în baza

autorizației emisă de procuror, organul de poliție din cadrul

Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog

București, pentru valorificarea datelor și informațiilor

deținute, a efectuat o percheziție la locuința inculpatului B.M.

din București, în care, pe lângă inculpat, au mai fost identificați

și numiții B.G., B.I., A.V. și D.Ș.

În

sufragerie, pe masă, a fost găsit un tub tip medicamente în care se

aflau 38 comprimate iar în dormitor, pe covor, într-o folie tip pachet de

țigări, se găseau 23 punguțe plastic care conțineau o

substanță pulverulentă  de culoare bej.

În

sacul menajer al aspiratorului aflat în balcon a mai fost găsită o

punguță cu substanță pulverulentă.

În

sfârșit, în dormitor au fost găsite sumele de 1820 USD și

22.170.000 lei, iar asupra numitei A.V. suma de 14.000.000 lei.

Potrivit

raportului de constatare tehnico-științifică din 2 iulie 2002 al

Laboratorului de Analize Fizico-Chimice Droguri din cadrul D.G.C.C.O.A., cele

38 comprimate conțin metadonă, substanță inclusă în

Tabelul II anexă la Legea nr.143/2000 iar substanțele pulverulente

din cele 24 pliculețe, în greutate de 1,38 grame reprezintă

heroină, inclusă în Tabelul I anexă la legea

menționată – toate fiind droguri de mare risc.

S-a

reținut, pe baza mijloacelor de probă că drogurile aparțin

inculpatului B.M., pentru consum propriu.

S-a

stabilit că sumele de bani găsite și ridicate din

locuință nu au legătură cu cauza, aparținând legal

numiților B.I. și A.V.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B.M., solicitând reducerea

pedepsei.

Prin

decizia penală nr.629 din 1 octombrie 2002, Curtea de Apel București,

Secția a II-a penală, a respins apelul inculpatului ca nefondat,

constatând că pedeapsa aplicată a fost bine individualizată.

Decizia

instanței de apel a fost atacată cu recurs de către inculpat,

solicitând casarea acesteia precum și a hotărârii instanței de

fond și reducerea pedepsei.

Verificând

hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului de la

dosarul cauzei, Curtea constată că motivul de recurs invocat

constituie cazul de casare prevăzut de art.385

9

alin.1 pct.14

Cod procedură penală, însă nu este fondat.

Așa

cum rezultă din situația de fapt, reținută pe baza

mijloacelor de probă legal administrate în faza urmăririi penale

și în cea de judecată, inclusiv a declarațiilor inculpatului,

care a recunoscut constant săvârșirea infracțiunii, la

locuința făptuitorului s-au găsit droguri de mare risc de

natură diferită – metadonă și heroină -  în

cantități apreciabile care, dacă nu au sugerat organului

judiciar competent și posibilitatea deținerii lor în scop de

traficare, reprezintă oricum o încălcare de amploare

semnificativă a legii penale privind combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri.

Aplicând

pedeapsa la nivelul minimului special prevăzut de lege, instanța a

ținut seama de datele care caracterizează pozitiv persoana

inculpatului, nominalizând atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul

procesului penal.

În

raport cu gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor de

această natură, ale căror urmări sunt deseori ireversibile

pentru starea sănătății consumatorilor, pedeapsa astfel cum

a fost individualizată este și justificată și necesară

pentru realizarea scopului prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni.

Neconstatând

nici din examinarea din oficiu, conform art.385

9

alin.3 Cod

procedură penală, existența vreunui caz de casare a

hotărârii atacate, recursul inculpatului urmează să fie respins

ca nefondat.

Conform

art.385

17

alin.4 Cod procedură penală, cu referire la

art.383 alin.2 Cod procedură penală, din pedeapsa aplicată

urmează să fie dedus timpul arestării preventive de la 27 iunie

2002 la 5 februarie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale

nr.629/A din 1 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția

II-a penală.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la

27 iunie 2002 la 5 februarie 2003.

Obligă

pe recurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli

judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 5 februarie 2003.