ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3346/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. La data de 6 noiembrie 1998, Primăria Municipiului București a cerut obligarea pârâtei SC R. la plata sumei de 166.570.564 lei cu titlu de taxă de concesiune și penalități de întârziere, întemeiate pe contractul de asociere nr. 1898 din 28 februarie 1992. Prin sentința civilă nr. 987/2001, acțiunea a fost respinsă pe temeiul prescripției, soluție confirmată prin decizia civilă nr. 776/2001 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, cu motivarea că din contract „nu rezultă expres de la ce dată se vor plăti taxele de concesiune, astfel că prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data încheierii contractului de concesiune - 28 februarie 1992”.

Contra deciziei, reclamanta a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 12 din Decretul nr. 167/1958, relative la prestațiile succesive, precum și prevederea din contract, în sensul că taxa de concesiune se datorează anual, scadența fiecărui an fiind la 31 decembrie . 2. Recursul este fondat. Pârâta, într-adevăr, s-a obligat [ „alte cauze” lit. b)] prin contract să achite anual taxa de concesiune a terenului aferent, în valoare de 368.038 lei. Evident că acest contract, având ca obiect, între altele, concesionarea terenului în schimbul plății unei taxe anuale de cesiune, este un contract cu executare succesivă. Conform art. 12 din Decretul nr. 167/1958 „în cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune, cu privire la fiecare din aceste prestații, „se stinge printr-o prescripție deosebită”.

În speță, pentru taxa aferentă fiecărui an de concesiune, considerată ca o prestație anuală, succesivă, se naște dreptul la acțiune căruia îi este aplicabilă prescripția de 3 ani. Drept consecință, ambele hotărâri sunt nelegale, urmând a fi casate, iar, conform art. 312 alin. (4) și art. 313 C. proc. civ., cauza va fi trimisă Tribunalului București pentru soluționare în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de reclamanta Primăria Municipiului București. Casează decizia nr. 776 din 2 mai 2001 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, și sentința civilă nr. 987 din 12 februarie 2001 a Tribunalului București. Trimite cauza, spre soluționare, Tribunalului București, secția comercială, în primă instanță. IREVOCABILĂ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iulie 2003.