ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5162/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 736 din 21

august 2003, pronunțată în dosarul nr. 1857/2003, Tribunalul București, secția

a II-a penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată

de inculpatul G.M. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C.

pen., în infracțiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e) C.

pen.

În baza art. 211 alin. (2) lit. c)

C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul G.M. la 8 ani

închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Conform art. 65 C. pen., a interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

Conform art. 88 C. pen., a dedus

prevenția de la 20 martie 2003, la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., a

prelungit starea de arest a inculpatului de la 18 august 2003 până la 16

septembrie 2003 inclusiv.

Conform art. 118 lit. d) C. proc.

pen., a confiscat de la inculpat suma de 400.000 lei, întrucât partea vătămată

G.R.B. nu s-a constituit parte civilă.

A obligat pe inculpat la cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța astfel, instanța

de fond a reținut că la data de 21 februarie 2003, în jurul orelor 11,00 -

11,10, în timp ce partea vătămată G.R.B. se întorcea de la piață, având în mână

3 sacoșe, în momentul în care a ajuns în fața blocului în care locuiește,

inculpatul s-a apropiat din spatele ei și i-a smuls dintr-o sacoșă, portofelul,

cu toate că partea vătămată a tras de sacoșă și a opus rezistență.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul G.M., solicitând în principal schimbarea încadrării

juridice din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt, iar în subsidiar

reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 541 din 15

septembrie 2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, în termen legal, inculpatul G.M. care a solicitat admiterea acestuia,

casarea hotărârii atacate și schimbarea încadrării juridice dată faptei

săvârșită, din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt calificat, iar în

subsidiar, reducerea pedepsei.

Temeiul juridic invocat de inculpat

în recursul său sunt dispozițiile art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc.

pen.

Examinând recursul, Curtea constată

că acesta este nefondat.

Instanța de apel a făcut o justă și

temeinică analiză a materialului probator, din care rezultă fără putință de

tăgadă, acțiunea violentă de sustragere a sacoșei pe care o purta în mână

partea vătămată, cu toate că aceasta a opus rezistență la deposedare întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie.

Cu privire la pedeapsa aplicată

inculpatului, Curtea constată că aceasta a fost just individualizată prin

raportare la criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Instanța de judecată a reținut pe

lângă gradul de pericol social al faptei săvârșite și circumstanțele personale

ale inculpatului care este recidivist postexecutoriu, și dând eficiența

cuvenită a aplicat o pedeapsă de 8 ani închisoare, cuantum care este în măsură

să asigure realizarea scopului preventiv educativ al sancțiunii penale în

conformitate cu dispozițiile art. 52 C. pen.

Reducerea acestui cuantum nu este

oportună, întrucât ar ignora cerințele textelor de lege invocate și s-ar aplica

un tratament penal necorespunzător pentru săvârșirea unei infracțiuni cu un pericol

social ridicat.

Pentru aceste motive și constatând

din oficiu că nu există alte motive, Curtea urmează să respingă recursul

declarat de inculpatul G.M.

Din pedeapsa aplicată se va deduce

perioada arestării preventive de la 20 martie 2003 la 12 noiembrie 2003.

Inculpatul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare, onorariul avocatului din oficiu fiind avansat din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul G.M. împotriva deciziei penale nr. 541 din 15 septembrie 2003 a

Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada arestării preventive de la 20 martie 2003 la 12

noiembrie 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului

1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 noiembrie 2003.