ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1555/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1555/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta T.L. a chemat în judecată
Ministerul Justiției, solicitând instanței obligarea pârâtului
să analizeze/soluționeze în maximum 30 de zile de la rămânerea
irevocabilă a hotărârii, cererea privind redobândirea cetățeniei
române.
În
motivarea cererii reclamanta a arătat că în anul 2008 a adresat Ministerului Justiției, Comisia pentru Probleme de Cetățenie, o cerere
în vederea redobândirii cetățeniei române, însă timp de un an nu
a primit niciun răspuns.
La
data de 11 februarie 2009 s-a adresat Direcției Cetățenie pentru
a i se comunica stadiul soluționării, însă, cererile tot nu au
fost soluționate, comunicându-i-se verbal că volumul cererilor este
foarte mare astfel că, la data de 15 martie 2009 a revenit cu o nouă cerere, la care de asemenea, nu a primit răspuns.
Curtea
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, prin sentința civilă nr. 2831 din 1 iulie 2009 a admis în parte acțiunea reclamantei și a constatat refuzul nejustificat al pârâtului
de a-i soluționa cererea.
Totodată,
l-a obligat pe pârât să procedeze la soluționarea cererii de redobândire
a cetățeniei române în termen de 30 de zile de la rămânerea
irevocabilă a hotărârii, precum și la cheltuieli de
judecată în cuantum de 150 lei.
Pentru
a pronunța această sentință, instanța a reținut
că durata de 1 an de la depunerea dosarului nu poate constitui în niciun
caz un termen rezonabil în sensul Convenției Europene asupra
Cetățeniei, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, iar
din punct de vedere al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu care
Legea nr. 21/1991 se completează în mod corespunzător, prin
nesoluționarea cererii reclamantei de redobândire a cetățeniei române
într-un termen rezonabil, aceasta a fost vătămată în drepturile
sale privind redobândirea cetățeniei.
Împotriva
acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a
declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților
Cetățenești (în prezent Ministerul Justiției, conform
O.U.G. nr. 115/2009).
Recurentul
a susținut în esență că:
Prin
cererea de recurs a fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art.
304 pct. 9 C. proc. civ., apreciindu-se că devin incidente dispozițiile
art. 312 alin. (3) teza I C. proc. civ.
În
esență s-a arătat că în mod greșit prima instanță
a considerat că este vorba de un refuz nejustificat de a soluționa o
cerere în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, că nu
este posibil ca în termen de 30 de zile să fie adusă la îndeplinire
obligația stabilită în sarcina autorității recurente
și că au fost ignorate dispozițiile art. 14
1
din
Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română (modificată prin
O.U.G. nr. 36/2009), cu accent pe lit. c) a alin. (2) al acestui text legal.
În
același timp, în mod greșit recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor
de judecată întrucât nu a fost pus în întârziere conform art. 275 C. proc.
civ. și având în vedere că, de altfel, cererea reclamantei a fost și
soluționată ulterior pronunțării sentinței recurate.
În acest sens s-a depus la dosar actul nr. 9566/DC din 22 octombrie 2009 în
care menționează că cererea petentei T.L. a fost analizată
și avizată pozitiv de Comisia pentru cetățenie în ședința
din 12 octombrie 2009.
Examinând
cauza prin prisma criticii formulate de recurentul Ministerul Justiției,
Înalta Curte de Casație și Justiție reține că aceasta
nu se subsumează art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și ca atare nu există
temei pentru modificarea sentinței atacate.
În
mod corect instanța fondului, raportându-se la momentul declanșării
demersului judiciar - 14 aprilie 2009 - și la probatoriul administrat în
baza căruia a și pronunțat sentința nr. 2831/2009, a
constatat că cererea de redobândire a cetățeniei române ce a
făcut obiectul dosarului nr. 1135/ED/2009 al Direcției pentru Cetățenie
a Ministerului Justiției nu a fost soluționată într-un termen
rezonabil în accepțiunea dată acestei sintagme de art. 10 din Convenția
Europeană asupra Cetățeniei ratificată de România prin
Legea nr. 396 din 14 iunie 2002.
În
acest context s-au aplicat dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr.
554/2004, fiind obligată autoritatea pârâtă la soluționarea cererii
într-un termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a
hotărârii.
Faptul
că ulterior pronunțării sentinței, respectiv după data
de 1 iulie 2009, mai exact la 12 octombrie 2009, cererea intimatei-reclamante a
fost avizată pozitiv nu prezintă relevanță juridică
și nu este de natură a atrage desființarea hotărârii
judecătorești, aceasta fiind în mod evident legală și
temeinică.
De
altfel, prin avizarea ulterioară a solicitării reclamantei, se
observă că practic a fost executată deja obligația stabilită
în sarcina autorității reclamante, ceea ce dă o conotație pozitivă
activității de soluționare a cererii formulate în temeiul Legii
nr. 21/1991.
În
privința cheltuielilor de judecată, în mod corect și în acord cu
dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., pârâtul a fost obligat la
plata cheltuielilor de judecată.
Considerațiile
recurentului referitoare la împrejurarea că Ministerul Justiției nu a
fost pus în întârziere nu vor fi primite, deoarece în aplicarea art. 28 din
Legea nr. 554/2004 Înalta Curte consideră că, de altfel,
instituția punerii în întârziere/norma de procedură în discuție
nu este compatibilă cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatea
publică, pe de o parte, și persoanele vătămate în
drepturile sau interesele lor, pe de altă parte.
În
acest context, văzând dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Ministerul Justiției și Libertăților
Cetățenești împotriva sentinței civile nr. 2831 din 1 iulie
2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 18 martie 2010.