ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3889/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul M.I. a chemat în judecată Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâtul să constate refuzul nejustificat al acestuia de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române, și să-l oblige să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobândire a cetățeniei române, în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a formulat inițial, în anul 2008, cerere de redobândire a cetățeniei române și a revenit cu aceeași solicitare către pârât la data de 22 aprilie 2009, însă, nici până la acest moment nu a primit vreun răspuns, tăcerea pârâtului fiind de natură a-l vătăma.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 3954 din 17 noiembrie 2009, a respins acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în cauză nu poate fi vorba de un refuz al pârâtului de soluționare a cererii reclamantului, în condițiile în care potrivit Adresei din 8 august 2009, emisă de Direcția Contencios din cadrul Ministerului Justiției – Serviciul Cetățenie, a fost stabilit un termen în acest sens, la data de 20 noiembrie 2009. Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamantul.

Recurentul a susținut, în esență, că instanța nu a aplicat corect dispozițiile art. 14 1 din Legea nr. 21/1991, întrucât termenul de 5 luni prevăzut de acest articol în interiorul căruia Comisia pentru Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești este obligată să analizeze cererea de redobândire a cetățeniei române este unul imperativ și de strictă interpretare. În termen de 5 luni, susține recurentul, Comisia trebuia să-i analizeze dosarul și nu doar să fixeze o dată viitoare la care ar urma să se facă acest lucru. Faptul că „cererea reclamantului a fost înaintată Comisiei spre examinare” nu poate conduce la concluzia că intimatul-pârât și-ar fi îndeplinit obligația legală care îi incumbă.

Recursul este nefondat. În fapt, reclamantul M.I., în contradictoriu cu Ministerul Justiției a solicitat instanței să constate refuzul nejustificat al pârâtului de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române și să-l oblige să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobândire a cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Cum prin Adresa din 8 septembrie 2009 emisă de Direcția Contencios din cadrul autorității pârâte, a fost stabilită data de 20 noiembrie 2009, ca termen în vederea verificării de către Comisia pentru Cetățenie a îndeplinirii condițiilor legale de redobândire a cetățeniei române (art. 10 1 din Legea nr. 21/1991) de către reclamant, nu se mai poate susține că suntem în prezența unui „refuz nejustificat de soluționare a cererii”), în sensul de exprimare explicită cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, așa cum este definită această noțiune de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. De altfel, așa cum s-a dovedit ulterior, prin Ordinul nr. 121 P din 24 august 2010, emis de Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române a fost aprobată.

Față de cele ce preced, recursul declarat de reclamantul M.I. va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.I. împotriva Sentinței civile nr. 3954 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2010.