ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2526/2003

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

Tribunalul București, secția I

penală, prin sentința nr. 1130 din 2 decembrie 2002, a condamnat pe inculpatul

O.A., pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c),

cu aplicarea art. 13, art. 74 și art. 71 C. pen.

Inculpatul a fost menținut în stare

de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenția preventivă, de la 8

octombrie 2002 până la zi.

El a fost obligat să plătească

1.300.000 lei despăgubiri civile D.S.S. și 1.500.000 lei cheltuieli judiciare

statului.

Instanța a reținut că, la 17 aprilie

2002, inculpatul a sustras, prin violență, un telefon mobil și suma de 100.000

lei, de la numita D.S.S., din București, pe care a urmărit-o până la blocul în

care victima locuiește, a lovit-o de pereții de pe scară, apoi a fugit, fiind,

însă, prins de vecini.

Parchetul de pe lângă aceeași

instanță și inculpatul au declarat apel.

Parchetul a cerut majorarea

pedepsei, iar inculpatul reducerea ei.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 108/ A din 26 februarie 2003, a admis apelul

parchetului, a desființat în parte sentința și a majorat, de la 4 ani, la 5 ani

de închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului, prin înlăturarea circumstanțelor

atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.

Prin aceeași decizie, a fost

respins, ca nefondat, apelul inculpatului, care a fost obligat la 800.000 lei

cheltuieli judiciare și căruia i s-a dedus, în continuare, detenția preventivă.

Instanța de apel a motivat că nu se

justifică recunoașterea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului,

care se poate reeduca executând o pedeapsă privativă de libertate dozată la

minimul special, prevăzut de art. 211 alin. (2) C. pen.

Prin recursul de față, inculpatul

critică decizia, cerând reducerea pedepsei.

Critica nu este întemeiată.

Nu sunt temeiuri pentru reducerea

pedepsei aplicate inculpatului, care, ziua mare, în centrul capitalei, într-un

loc aglomerat, a urmărit, timp îndelungat, victima, pe care a agresat-o pe

scara blocului, fapte care atestă un grad accentuat de pericol social al faptei

și al făptuitorului.

Din oficiu, nu se constată motive de

casare, care să fie luate în considerare.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., decizia atacată va fi menținută, prin respingerea

recursului, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul O.A. împotriva deciziei penale nr. 108/ A din 26

februarie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul

reținerii și arestării preventive de la 8 octombrie 2002, la 28 mai 2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 mai 2003.