ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.10.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4219/2003

HOTĂRÂRE
03.10.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4219/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 661/ F din 10 iulie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a

condamnat pe inculpatul S.M.Șt., la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de

înșelăciune prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen.

S-a dispus aplicarea art. 71art.

64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

prelungit arestarea preventivă a inculpatului, de la 12 iulie 2003, la zi, iar

în baza art. 88 C. pen., s-a dedus detenția preventivă de la 12 mai 2003, la

zi.

S-a constatat acoperit prejudiciul

față de partea vătămată C.C.L.

În baza art. 191 C. proc. pen.,

instanța l-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei

cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei onorariul pentru apărător oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

S-a reținut că, în noaptea de 11 mai

2003, partea vătămată C.C.L., se deplasa, împreună cu martora N.C., pe

bulevardul Pache Protopopescu din București.

În aceeași direcție se deplasa și

inculpatul S.M.Șt., care observând că partea vătămată vorbea la un telefon

mobil, a atacat-o profitând de întunericul nopții și i-a smuls telefonul mobil,

apoi s-a îndepărtat în fugă de la locul faptei.

La scurt timp, inculpatul a fost

prins de un echipaj de poliție, alertat de partea vătămată, telefonul sustras a

fost găsit asupra inculpatului și restituit părții vătămate.

Inculpatul a declarat apel,

criticând sentința sub aspectul individualizării pedepsei, susținând că este

prea mare în raport cu circumstanțele sale personale solicitând reducerea

cuantumului acesteia.

Prin decizia penală nr. 452/ A din 8

august 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpat, a computat, în continuare, timpul

arestării preventive, a prelungit arestarea preventivă până la data de 9

septembrie 2003 inclusiv și l-a obligat pe inculpat să plătească statului

800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei reprezentând

onorariul apărător desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

inculpatul a declarat recurs, solicitându-se de către apărătorul desemnat din

oficiu reducerea pedepsei aplicate, iar inculpatul, personal, a lăsat la

aprecierea instanței soluționarea recursului.

Recursul este nefondat.

Din verificarea probelor și

lucrărilor dosarului, se constată că instanțele au reținut corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului în concordanță cu probele administrate, inclusiv

cu recunoașterile fără rezervă ale inculpatului.

Încadrarea juridică a faptei

săvârșite este, de asemenea, corectă.

Totodată, se constată că pedeapsa

aplicată este individualizată în mod just, în conformitate cu prevederile art.

72 C. pen.

Pedeapsa fiind fixată la nivelul

minimului special, nu ar putea fi redusă decât prin recunoașterea de

circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.

Ori, inculpatul nu a invocat

circumstanțe atenuante și nici nu se constată asemenea circumstanțe în favoarea

acestuia.

Totodată, nici nu se impune a se

aplica circumstanțe atenuante avându-se în vedere perseverența infracțională a

inculpatului în comiterea de infracțiuni de tâlhărie.

Sub acest aspect, este de observat

că inculpatul a mai fost condamnat și în timpul minoratului pentru trei

infracțiuni de tâlhărie, aplicându-i-se pedeapsa rezultantă de 3 ani

închisoare.

Pentru aceste considerente, urmează

ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge

recursul, ca nefondat.

Totodată, urmează a se deduce din

durata pedepsei, timpul arestării preventive și, în fine, a-l obliga pe

recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma privind

onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul S.M.Șt. împotriva deciziei penale nr. 452/ A din 8

august 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 mai 2003 la 3 octombrie

2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 298/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 759 din 3 iunie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul L.A.F. la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea d
ÎCCJ 2003-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 661/2003
, s-a contopit durata reținerii și arestării preventive de la 11 iunie 2001, până la 11 iulie 2001. În baza art. 191 alin. (1) C. pen., inculpatul B.F. a fost obligat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judici
ÎCCJ 2004-11-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6349/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 960 din 30 aprilie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a dispus condamnarea inculpatului S.N. la pedeapsa de 5
ÎCCJ 2004-06-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3391/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 188 din 10 februarie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadră
ÎCCJ 2003-03-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1110/2003
acesta susținea că locuiește persoana care deține telefonul mobil. Pe drum partea vătămată s-a întâlnit cu martorul R.N. pe care l-a rugat să-l însoțească relatându-i faptul că dorește să cumpere un telefon mobil de la inculpat. Ajunși în i
Sursă