ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2289/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2289/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 9 din 9 ianuarie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii de 6 ani, aplicată prin sentința penală nr. 172 din 6 martie 2001 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1264 din 8 martie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, formulată de petentul-condamnat L.V. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe condamnat la plata sumei de 950.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 150.000 lei onorariu avocat oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că situația financiară dificilă a familiei nu constituie o împrejurare specială care are consecințe grave asupra familiei. Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, solicitând desființarea acesteia și pe fond întreruperea executării pedepsei pe o durată de 3 luni, întrucât situația sa familială este gravă. Analizând sentința apelată, Curtea constată că apelul este nefondat, apreciind că soluția instanței este legală și se fundamentează pe referatul de anchetă socială efectuat în cauză, respectiv că situația familială a condamnatului este una obișnuită în contextul actual și nu reprezintă o situație specială de natura celui prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc.
pen. Prin decizia penală nr. 71 din 18 februarie 2003, Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul. Împotriva acestei decizii a formulat recurs condamnatul, care a solicitat întreruperea executării pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Recursul nu este fondat. Situația invocată de condamnat ca și cea rezultată ca urmare a efectuării anchetei sociale, nu impune întreruperea executării pedepsei, nefiind îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în acest sens. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnat împotriva deciziei penale nr. 71 din 18 februarie 2003 a Curții de Apel București, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul L.V. împotriva deciziei penale nr. 71 din 18 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă condamnatul la plata sumei de 650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.