ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2289/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 9 din 9

ianuarie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins ca

neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii de 6 ani,

aplicată prin sentința penală nr. 172 din 6 martie 2001 a Tribunalului

București, secția I penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1264 din

8 martie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, formulată de petentul-condamnat

L.V.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., a obligat pe condamnat la plata sumei de 950.000 lei cheltuieli

judiciare statului, din care 150.000 lei onorariu avocat oficiu va fi avansat

din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că situația financiară dificilă a familiei nu constituie o împrejurare

specială care are consecințe grave asupra familiei.

Împotriva sentinței, condamnatul a

declarat apel, solicitând desființarea acesteia și pe fond întreruperea

executării pedepsei pe o durată de 3 luni, întrucât situația sa familială este

gravă.

Analizând sentința apelată, Curtea

constată că apelul este nefondat, apreciind că soluția instanței este legală și

se fundamentează pe referatul de anchetă socială efectuat în cauză, respectiv

că situația familială a condamnatului este una obișnuită în contextul actual și

nu reprezintă o situație specială de natura celui prevăzut de art. 453 lit. c) C.

proc. pen.

Prin decizia penală nr. 71 din 18

februarie 2003, Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs condamnatul, care a solicitat întreruperea executării pedepsei,

apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Recursul nu este fondat.

Situația invocată de condamnat ca și

cea rezultată ca urmare a efectuării anchetei sociale, nu impune întreruperea

executării pedepsei, nefiind îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art.

455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în acest sens.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de

condamnat împotriva deciziei penale nr. 71 din 18 februarie 2003 a Curții de

Apel București, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul L.V. împotriva deciziei penale nr. 71 din 18 februarie

2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă condamnatul la plata sumei de

650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

150.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 mai 2003.