ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2015/2004

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 55 din 5 februarie 2003, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul V.I. la 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.; la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. și la 20 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. c) C. pen., pentru toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive, de la 16 aprilie 2001, la zi. În esență, s-au reținut următoarele: La data de 11 noiembrie 2000, pe fondul unor mai vechi tensiuni între inculpat și vecina sa, partea vătămată P.E., după ce i-a adresat injurii acesteia, inculpatul, iritat de riposta verbală a victimei, a început să lovească, cu un topor, gardul de la locuința victimei. Iritată, victima a început să-l înjure pe inculpat, moment în care acesta a ridicat toporul deasupra capului victimei, reușind să o lovească, însă, numai cu coada de lemn, datorită faptului că victima a parat lovitura cu brațul drept.

Urmare acestei lovituri, victima a suferit leziuni care i-au pus viața în primejdie. Ulterior, în seara zilei de 11 aprilie 2001, fiind sub influența băuturilor alcoolice și iritat de faptul că fiul victimei, P.M., i-a cerut să pună capăt disensiunilor pe care le are cu mama sa, inculpatul l-a tras pe acesta în curtea sa și a început să-l lovească cu pumnii până când l-a doborât la pământ. Victima P.E. a venit în ajutorul fiului său, lovindu-l pe inculpat cu o coadă de sapă în cap. Sesizând că îi curge sânge pe față, inculpatul a deposedat-o pe victimă de coada de sapă, după care a început să o lovească în cap și peste corp până când aceasta a căzut la pământ. Agresiunea inculpatului a continuat, până la intervenția soției acestuia, care a reușit să o scoată pe victimă afară din curte.

Victima a fost ulterior transportată la spital, unde a decedat la 15 aprilie 2001. Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 570 din 4 decembrie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul V.I. Totodată, a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive, de la 5 februarie 2003, la zi. Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat achitarea, în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar, în subsidiar, a cerut reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Recursul inculpatului nu este fondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut, în mod corect, faptele și vinovăția inculpatului, dându-le o încadrare juridică corespunzătoare. Din coroborarea declarațiilor inculpatului cu declarațiile martorilor D.A.D., P.M., D.A., S.A., D.M. și celelalte mijloace de probă administrate în cauză, rezultă, în mod cert, faptele și vinovăția inculpatului. Nici a doua critică a inculpatului recurent nu este întemeiată. Din probele aflate la dosar, nu rezultă vreo provocare din partea persoanei vătămate, în sensul art. 73 lit. b) C. pen., inculpatul fiind cel care a inițiat conflictul de fiecare dată. Nemaifiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de inculpatul V.I. împotriva deciziei nr. 570 din 4 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, ca nefondat. Compută din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 16 aprilie 2001, la zi. Obligă pe recurent să plătească statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 aprilie 2004.