ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 120/2004

S-a luat în examinare contestația în anulare

formulată de condamnatul I.I. împotriva deciziei penale nr.1072 din 27

februarie 2002  a Curții Supreme de Justiție, Secția penală.

S-a prezentat condamnatul I.I., asistat de

avocat R.N., apărător din oficiu.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul a cerut admiterea contestației,

pentru lipsă de procedură cu inculpatul la judecarea cauzei.

Procurorul a cerut respingerea contestației, ca

neântemeiată.

La ultimul cuvânt condamnatul I.I.  declară că

nu știe nimic în legătură cu citarea sa la Înalta Curte de Casație și Justiție,

deoarece nu a făcut nici o contestație. S-a eliberat din penitenciar la 5

septembrie 2003.

C U R T E A

Asupra contestației în anulare  de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea formulată la data de 30 aprilie

2003 și înregistrată la Tribunalul Vaslui, condamnatul I.I.,  a solicitat

desființarea hotărârii prin care a fost condamnat invocând dispozițiile art.386

lit.a, c Cod procedură penală, referitoare la neîndeplinirea corectă a

procedurii de citare.

Prin sentința penală nr.300/10 septembrie 2003,

Tribunalul Vaslui a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții Supreme de Justiție, reținând că I.I. a fost  condamnat  prin sentința

penală nr.612/28 septembrie 2000 a Tribunalului Municipiului București,

hotărâre rămasă definitivă prin decizia penală nr.1072/27 februarie 2002 a

Curții Supreme de Justiție Secția Penală, iar în raport de motivele invocate,

prevăzute de art.386  lit.a – c Cod procedură penală „contestația în anulare se

soluționează de instanța de recurs care a pronunțat hotărârea  a cărei anulare

se cere”.

Analizând contestația, curtea constată că  este

tardiv formulată.

Potrivit art.388 Cod procedură penală

contestația în anulare  pentru motivele arătate în art.386 lit.a – c Cod

procedură penală poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face

executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.

Cum executarea pedepsei a început la 10 martie

2002, contestația în anulare formulată la 30 aprilie 2003, evident este

tardivă, motiv pentru care urmează a fi respinsă.

Văzând și dispozițiile art.192  alin.2  Cod

procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca tardivă, contestația în

anulare formulată de condamnatul I.I.  împotriva deciziei penale nr.1072 din 27

februarie 2002  a Curții Supreme de Justiție, Secția penală.

Obligă contestatorul condamnat să

plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000

lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 9

ianuarie  2004.