ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3269/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3269/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea
de Apel Timișoara, H.I., H.E., P.R. și P.I. au declarat recurs împotriva
sentinței nr. 381 din 10 decembrie 2002, pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara, solicitând casarea hotărârii, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenții
au susținut că instanța de fond nu a făcut o corelare corespunzătoare a
probelor și nu a stabilit o situație de fapt corectă.
Astfel, reclamanții, prin însăși
cererea de recurs, au precizat că nu au susținut că li s-a adus o vătămare a
deptului de proprietate asupra a celor două parcele de teren în suprafață de
câte 444 mp, înscrise în C.F. nr. 5430 Aradul Nou, deși prin acțiune au pretins
aceasta.
Ei au precizat că, pe de o parte, au
interesul de a obține anularea certificatului de atestare a derptului de
proprietate, emis în beneficiul SC I. SA, pentru ca în situația în care
certificatul de atestare al dreptului de proprietate ar fi anulat, să poată ei
să cumpere acest teren sau să folosească terenul, ca și chiriași.
Au mai susținut reclamanții, că în
mod greșit instanța de fond nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, respectiv asupra
legalității certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis pentru
intimata-pârâtă în cauză. Într-un alt motiv de recurs, recurenții au susținut
că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 0732,
eliberat la 5 august 1954, de Ministerul Agriculturii și Alimentației, în
favoarea SC I. SA Arad, pentru suprafața 4273 mp, s-a emis fără respectarea
prevederilor art. 1 din H.G. nr. 834/1991.
Din actele cauzei, Curtea Supremă de
Justiție reține că prin sentința nr. 381 din 10 decembrie 2002, pronunțată de
Curtea de Apel Timișoara, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții H.I.,
H.E., P.R. și P.I., pentru anularea în parte a actului administrativ sus-citat.
Prin aceiași sentință s-a declinat
competența materială pentru soluționarea cererilor privind rectificarea de
carte funciară, formulată de aceiași reclamați, împotriva acelorași pârâți, la
Judecătoria Arad.
În motivarea sentinței sus-citate,
Curtea de Apel Timișoara a stabilit că, certificatul de atestare a dreptului de
proprietate seria M07 nr. 0732 din 5 august 1994, a fost emis de pârâtul
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în temeiul H.G. nr. 834/1991,
în favoarea pârâtei SC I. SA Arad, pentru o suprafață de teren de 4273 mp.
Potrivit extrasului de CF nr. 5430
Aradul Nou, pârâta SC I. SA Arad a devenit proprietară în temeiul
certificatului atacat, cu privire la terenurile situate la nr. top 1259 - 1261/P/2,
nr. 1262 - 1265/1/2, nr. 1262 - 1265/2/2 și nr. top 1271 - 1272/2 din Aradul
Nou.
Pârâta a devenit proprietară pe
terenul-sus citat, prin mențiunea de la poziția 3 a cărții funciare.
Reclamanții H.I., H.E. au susținut
că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 0732/1994,
le vatămă dreptul de proprietate pentru lotul înscris în C.F. nr. 5430, cu nr.
top 1262 - 1265/2/2 Aradul Nou, urmare a cumpărării locuinței din Arad, în baza
Legii nr. 112/1995. Terenul pentru această casă a fost intabulat în C.F. nr.
4786 Aradul Nou, nefiind decât vecin cu terenul pârâtei, intabulat la poziția
5430 Aradul Nou.
În mod corect, instanța de fond, în
raport cu probele cauzei, a constatat astfel că actul administrativ atacat de
reclamanți, în cauză, nu le vatămă acestora vreun drept de proprietate.
În mod corect a reținut instanța de
fond, de asemenea, că în aceste condiții acțiunea reclamanților nu se
încadrează în art. 1 din Legea nr. 29/1990, prevedere legală, prevăzând
necesitatea existenței unei încălcări a unui drept prevăzut de lege.
Faptul că împotriva lui P.R. și
P.I., s-a formulat acțiune de evacuare și anulare a contractului de închiriere,
de către SC I. SA Arad, nu justifică, de asemenea, acțiunea de față, întemeiată
pe art. 1 din Legea nr. 29/1990.
De altfel, prin sentința definitivă
și irevocabilă. prin decizia nr. 592/2002, Curtea de Apel Timișoara a dispus ca
pârâții H.I. și H.E. să elibereze parcelele de teren cu nr. top 1262 - 1265 și
nr. top 1262 – 1265, înscrise în C.F. nr. 5430 Aradul Nou, ca fiind
proprietatea pârâtei-intimate SC I. SA Arad.
Deci, soții P. nu mai dețin imobilul
din Arad, sub nici un titlu, în momentul de față, astfel încât aceștia nu mai
pot invoca un interes legitim.
Hotărârea atacată este legală și
temeinică, în cauză nefiind îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr.
29/1990, cum instanța de fond a și reținut.
De circa 10 ani, intimata SC I. SA
Arad este atestată a avea drept de proprietate pentru terenul sus-citat, iar
acțiunea reclamanților-recurenți, întemeiată pe art. 1 din Legea nr. 29/1990, a
fost în mod corect respinsă, reclamanții neavând nici un drept legitim pentru
acest teren.
Prin prisma acestei situații certe,
este de observat și faptul că în mod corect instanța nu a analizat susținerea
reclamanților-recurenți, care au pretins că certificatul de atestare a
dreptului de proprietate, intrat în circuitul civil de circa 10 ani, nu ar fi
fost emis conform H.G. nr. 834/1991.
Urmează, deci, ca reținându-se
netemeinicia recursului declarat, în temeiul art. 312
145
C. proc.
civ., acesta să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de H.I.,
H.E., P.R. și P.I., împotriva sentinței civile nr. 381 din 10 decembrie 2002, a
Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 octombrie 2003.