ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3608/2003

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 15 ianuarie 2002, la Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, sub nr. 557, reclamanții S.V., S.E., S.N., Ț.L. și Ț.M. au solicitat în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Alimentației București și SC A. SA Cluj, sucursala Dej, anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 1682, în sensul diminuării suprafeței, cu 39.287 mp. În motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamanți, că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, în baza Legii nr. 18/1991 și prin vânzare-cumpărare, pe care l-au înscris în cartea funciară și că în mod nelegal o parte din acesta a fost inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, emis pârâtei SC A. SA.

La termenul din 4 octombrie 2002, reclamanții și-au precizat acțiunea, în sensul că au solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, pentru suprafața de 35.099 mp. Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 496, pronunțată la 13 noiembrie 2002, a admis acțiunea reclamanților, așa cum a fost precizată, a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, în sensul diminuării cu suprafața de 35.099 mp. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că excepția privind lipsa de procedură prealabilă invocată de pârâți, este neîntemeiată, iar pe fond, că reclamanții și-au dovedit dreptul încălcat, ce le-a fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991, pentru 1 ha, 9694 mp și respectiv, 1 ha, 9593 mp, parte din ele fiind vândute lui Ț.L.

și Ț.M., dreptul de proprietate fiind transcris și în cartea funciară. De asemenea, s-a mai reținut ca urmare a expertizei tehnice efectuate în cauză, că acesta se include în certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pârâtei, iar în legătură cu constituirea dreptului acesteia, s-a constatat că la data constituirii ca societate agricolă, potrivit Legii nr. 15/1999 și H.G. nr. 838/1991, aceasta nu deținea nici un act care să justifice titlul. Referitor la sentința civilă nr. 1836, pronunțată la 10 iunie 1996, la Judecătoria Dej, prin care s-a constatat că SC A. SA Cluj, sucursala Dej, deținea în administrare, teren în suprafață de 401.091,82 mp, instanța a reținut că aceasta nu și-a dovedit dreptul de proprietate, ca urmare a unor decrete de expropriere și nici împrejurarea că ar fi intrat în proprietatea statului român.

Nu a fost dovedită nici apărarea că pe aceste terenuri există lacuri și amenajări piscicole în funcțiune, potrivit Legii nr. 400/2002. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC A. SA Cluj, sucursala Dej, precum și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, susținând, în esență, aceleași critici, cu privire la inadmisibilitatea acțiunii. Pe fondul acțiunii, recurentele au susținut că toată documentația care a stat la baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate și pe care expertul nu a avut-o în vedere, a demonstrat că terenul respectiv s-a aflat în administrarea societății, iar faptul că ulterior a fost înstrăinat, nu reprezintă altceva decât exercitarea dreptului de dispoziție.

Ultima critică susținută de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor s-a referit la obligarea la cheltuieli de judecată, susținându-se în subsidiar că nu are nici o culpă în eliberarea actului. Recursurile sunt nefondate. Curtea, analizând criticile, în raport cu probele administrate în cauză, urmează să rețină netemeinicia acestora, constatând în legătură cu inadmisibilitatea acțiunii, că reclamanții-intimați au parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990. Aceștia au înregistrat inițial acțiunea în condițiile dreptului comun, iar ulterior, la 6 februarie 2002, și-au modificat acțiunea, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 29/1990, ocazie în care au și parcurs procedura prealabilă, așa cum rezultă din actele dosarului de fond.

În legătură cu criticile ce vizează fondul procesului, Curtea urmează să constate că prin actul emis de Ministerul Agriculturii s-a certificat un drept nelegal de proprietate, intimata SC A. SA nejustificându-și titlul asupra terenurilor, proprietatea intimaților. Rezultă, de asemenea, că recurenții au aplicat în mod nelegal H.G. nr. 834/1991 și Criteriile nr. 2665/1992, emise de Ministerul Finanțelor, privind stabilirea și evaluarea terenurilor, că nu au fost avute în vedere documentele depuse de reclamanți, referitoare la situația activului industrial amplasat pe acest teren care a fost înstrăinat (terenuri și construcții). Contrar susținerilor recurenților, s-a dovedit în legătură cu suprafața construită pe teren, că în realitate nu au existat lacuri piscicole, suprafețele acestora fiind incluse în memoriul tehnic formal, în ideea justificării titlului pentru o suprafață mai mare de teren, iar construcțiile invocate reprezintă, de fapt, niște magazii.

Proprietatea reconstituită intimaților-reclamanți, prin titlurile de proprietate, este liberă de construcții, așa cum rezultă din raportul de expertiză administrat în cauză, ea fiind și transcrisă în cartea funciară. De altfel, însăși recurentul Ministerul Agriculturii, în cadrul motivelor de recurs, a susținut ca aspect subsidiar, că nu are culpă în emiterea actului atacat, transferând această răspundere în sarcina recurentei-intimate SC A. SA Cluj Napoca. Cum instanța de fond a analizat toate aspectele legate de încălcarea dreptului de proprietate invocat de reclamanții-intimați, în condițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, Curtea urmează să respingă recursurile, reținând că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj este legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de SC A. SA Cluj, sucursala Dej și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, împotriva sentinței civile nr. 496 din 13 noiembreie 2002, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2003.