ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1350/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1350/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 245 din 23 septembrie
2002, Tribunalul Alba a condamnat pe inculpatul R.M. la:
- un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. d) C.
pen. și
- 5 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeași lege și art. 74 și art. 76
lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) C. pen.,
contopește cele două pedepse în cea mai grea, iar în baza art. 34 lit. b) C.
pen., aplică un spor de 6 luni închisoare, urmând ca acest inculpat să execute
pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A interzis inculpatului exercitarea
drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C.
pen.
A menținut starea de arest a
inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv
începând cu 7 iunie 2002, la zi.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea
nr. 143/2000 a confiscat cantitatea de 88,22 grame canabis deținută cu dovada
nr. 601295 la I.G.P. – Direcția Judiciar și Evidență Operativă și cantitățile
de 71 grame semințe canabis deținute cu dovada nr. 601323 la același organ de
poliție.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea
nr. 143/2000 a confiscat de la inculpat sumele de 700.000 lei și 100 dolari
S.U.A. și l-a obligat la plata lor în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre
Tribunalul Alba a reținut în esență că inculpatul R.M., consumator de droguri
de aproximativ 7 ani, în special canabis își procura canabisul din zona
orașului Dumbrăveni, de unde îl culegea, îl prepara și-l consuma sub formă de
țigări.
Începând însă din primăvara anului
2002, inculpatul a cultivat canabis pe un teren de lângă orașul Sebeș în scopul
mai sus arătat.
Nemulțumit de efectul produs
datorită concentrației slabe a drogului produs de canabisul fumat, inculpatul a
început să fiarbă planta în lapte, obținând o substanță care conținea
tetrahidrocannabinol – drog de mare risc, prevăzut în Tabela din anexa 1 a
Legii 143/2000.
Inculpatul a deținut această
substanță la domiciliu unde o consuma după care a început să ofere sau să
vândă, atât substanța obținută cât și țigări cu canabis pe care le confecționa.
Astfel, în luna decembrie 2001,
inculpatul R.M. i-a oferit martorului N.L. să tragă câteva fumuri dintr-o
țigară cu canabis, ceea ce martorul a acceptat. În luna mai 2002, a oferit în
două rânduri martorului H.N.F. țigări cu canabis pentru a fuma, iar martorul a
fumat din acele țigări. Același lucru l-a făcut și cu martorul T.C.T. în mai
multe rânduri.
În data de 6 iunie 2002, inculpatul
R.M. s-a deplasat cu martorul T.C.T. la domiciliul martorului K.O. și în timp ce
cei doi martori s-au uitat la televizor, inculpatul s-a dus în bucătărie unde a
fiert canabis în lapte, apoi a adăugat cacao și zahăr vanilat obținând o
substanță pe care a botezat-o „Milky Way” în cantitate de 1 litru din care a
consumat și i-a dat și martorului T. o jumătate de pahar pe care acesta a
băut-o.
Seara, în timp ce inculpatul și
martorul T. erau pe stradă, au fost depistați de organele de poliție care au
găsit asupra inculpatului canabisul și substanța preparată într-o sticlă de
plastic.
În urma controlului medical
toxicologic la care au fost supuși cei doi, s-a stabilit că erau pozitivi,
având în corp tetrahidrocannabinol.
În urma acestui fapt cercetările au
fost extinse și s-a stabilit că la sfârșitul lunii mai 2002, inculpatul R.M. a
vândut inculpatului minor Z.V.M., 5 țigări cu canabis contra sumei de 350.000
lei. La rândul lui acesta a dat două țigări cu canabis minorelor V.N., S.O. și
T.M., care le-au fumat. Din aceste țigări a fumat și inculpatul minor până când
a aflat că inculpatul R.M. a fost arestat, astfel că le-a aruncat în WC.
La data de 2 iunie 2002, martorul
G.C.I., știind că inculpatul R.M. deține țigări cu canabis, a cumpărat de la
acesta o țigară cu suma de 50.000 lei pe care a fumat-o.
În perioada iulie-noiembrie 2001,
martorul B.R.D. a cumpărat de la inculpatul R.M. de mai multe ori pentru consum
propriu rezină de canabis și canabis plătindu-i diverse sume de bani. În luna
august 2001, acest martor a cumpărat de la inculpat rezină de canabis pentru
care a plătit 100 dolari S.U.A. În luna mai 2002, a mai cumpărat prin
intermediul martorului D.C.C. încă 4 țigări cu canabis pentru care a plătit
suma de 300.000 lei.
Împotriva sentinței penale
menționate au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpatul
R.M.
Parchetul a solicitat înlăturarea
circumstanțelor atenuante reținute în mod nejustificat și majorarea pedepselor.
Inculpatul a solicitat reducerea
pedepselor, având în vedere că drogul pe care l-a folosit prezintă un pericol
redus față de alte substanțe considerate droguri de mare risc.
Curtea de Apel Alba Iulia prin
decizia penală nr. 366 din 3 decembrie 2002, a admis apelul formulat de parchet
și a majorat pedepsele pentru inculpatul R.M., după cum urmează:
- de la un an închisoare la 2 ani
închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.;
- de la 5 ani închisoare la 7 ani și
6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeași lege și art. 74 și
art. 76 C. pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de
7 ani și 6 luni închisoare, la care a aplicat un spor de 6 luni închisoare,
urmând să execute în final pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A motivat instanța de apel că prima
instanță a reținut în mod justificat circumstanțe atenuante în favoarea
inculpatului, având în vedere că acesta nu are antecedente penale, a fost
sincer în timpul urmăririi penale și al judecății, colaborând cu organele de
poliție, dar a dat o eficiență prea mare acestora când a stabilit pedepsele.
Menținând circumstanțele atenuante,
s-a arătat că se justifică majorarea pedepselor și aplicarea unui spor de
pedeapsă, pentru concursul de infracțiuni.
S-a luat act că inculpatul a retras
apelul declarat.
Împotriva acestei decizii penale a
declarat recurs inculpatul criticând-o cu privire la neaplicarea în cauză a
prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât a contribuit la
identificarea altor persoane care consumau droguri și a solicitat reducerea
pedepselor în limitele prevăzute de lege și înlăturarea sporului de pedeapsă.
Recursul declarat de inculpat este
fondat.
Potrivit art. 16 din Legea nr.
143/2000, persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 –
art. 10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și
tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni
legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitei pedepsei
prevăzute de lege.
Procesul verbal de constatare a
infracțiunii flagrante din 6 iunie 2002, i-a vizat pe R.M. și T.C.T.
În aceiași zi, inculpatul R.M. a dat
o declarație amplă cu indicarea persoanelor cărora le-a vândut țigări cu
cânepă, indicând porecla și domiciliile acestora, S. și C., declarațiile
inculpatului servind la identificarea și cercetarea consumatorilor de droguri
în prezenta cauză.
Inculpatul era îndreptățit să
beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepselor pentru
infracțiunile reținute în sarcina sa.
De asemeni, urmează a se da
eficiență și circumstanțelor atenuante reținute, în calea de atac a acestuia,
nemaiputând cenzura reținerea acestora.
În conformitate cu art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de inculpat și
a casa decizia penală atacată conform dispozitivului prezentei decizii.
Se va deduce din pedeapsa rezultantă
arestarea preventivă de la 7 iunie 2000, la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul R.M. împotriva deciziei penale nr. 336/ A din 3 decembrie 2002 a
Curții de Apel Alba Iulia.
Casează decizia penală atacată în ce
privește omisiunea aplicării art. 16 din Legea nr. 143/2000 și a sporului de
pedeapsă aplicată, pe care îl înlătură.
Descontopește pedeapsa rezultantă în
pedepsele componente după cum urmează:
- 2 ani închisoare pentru
infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74
și art. 76 C. pen.;
- 7 ani și 6 luni închisoare și 3
ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru
infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 14 lit. c) din aceeași lege și art. 74 și art. 76 C. pen.
Face aplicarea art. 16 din Legea nr.
143/2000 pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și condamnă pe inculpatul R.M. la 10 luni
închisoare.
Face aplicarea art. 16 din legea nr.
143/2000 pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeași lege și art. 74 și art. 76
C. pen. și condamnă pe inculpatul R.M. la 4 ani închisoare.
Interzice inculpatului drepturile
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după
executarea pedepsei principale.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit.
b) C. pen., inculpatul R.M. va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani
închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului timpul arestării preventive de la 7 iunie 2002, la 18 martie 2003.
Pronunțată în ședință publică, azi
18 martie 2003.