ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4016/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 560 din 27

aprilie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe

inculpatul C.D. la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2

alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și la

2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din aceeași lege,

prin schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prevăzută de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și infracțiunea prevăzută de

art. 4 din aceeași lege, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 3 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza dispozițiilor art. 33 lit.

a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea

pedepsei cea mai grea, de 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a

interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a

art. 64 C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 17

alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a

dispus confiscarea, în vederea distrugerii, potrivit art. 18 din Legea nr.

143/2000, a cantității de 300 grame cannabis.

În baza art. 17 din Legea nr.

143/2000, raportat la art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea sumelor

de 31.900.000 lei, 1.790 dolari S.U.A. și 7.895 Euro.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 8 ianuarie 2003, C.R.Ș.N.

a denunțat că fiind consumator de droguri, își procura, adesea, cannabis și

marijuana, de la C.D.

În după-amiaza zilei de 9 ianuarie

2003, organele abilitate, efectuând percheziția autoturismului marca Peugeot și

percheziția corporală a ocupantului mașinii, C.D., au găsit cantitatea de

302,48 gr. cannabis, împachetată în 3 punguțe din material plastic incolor, cel

în cauză recunoscând că a cumpărat aproximativ 400 gr. cannabis de la un

cetățean moldovean.

Percheziția efectuată în camera de

cămin ocupată de sora inculpatului, D.V., a relevat existența, într-o sacoșă, a

unor sume de bani în lei și valută, despre acestea ea susținând că aparțin

fratelui ei.

Raportul de constatare

tehnico-științifică a reținut că substanța găsită în mașina inculpatului este

cannabis și s-a evidențiat tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă,

biosintetizată de planta cannabis.

Împotriva sentinței, au declarat

apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul.

Parchetul și-a motivat apelul pe

netemeinicia pedepsei aplicată inculpatului și pe greșita încadrare juridică a

faptei de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr.

143/2000, apreciind că planta cannabis, ce conține substanța THC, atrage

încadrarea în infracțiunea de trafic de droguri de mare risc.

În apelul declarat, inculpatul a

criticat sentința pentru nelegala condamnare pentru infracțiunea prevăzută de

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și pentru greșita reținere a

dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., privind infracțiunea continuată.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia penală nr. 439 din 10 iunie 2004, a admis apelurile

declarate, a desființat sentința atacată, a descontopit pedeapsa rezultantă în

pedepsele componente, a înlăturat aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu

privire la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr.

143/2000 și a majorat pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 2

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 de la 3 ani închisoare, la 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), a art. 34

lit. b) și a art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și inculpatul

are de executat pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa

complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen.

Totodată, s-a înlăturat aplicarea art. 17 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 și a art. 118 lit. d) C. pen. și s-a dispus restituirea,

către inculpat, a sumelor în lei și în valută ridicate de la inculpat.

Nemulțumit și de hotărârea

pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile

de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 385

9

pct. 17 și 14

C. proc. pen., respectiv faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare

juridică și s-a aplicat pedeapsă greșit individualizată în raport cu

prevederile art. 72 C. pen.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

Probatoriul administrat în faza

urmăririi penale și la cercetarea judecătorească a conturat o situație de fapt

certă, fără contradicții și, ca atare, și vinovăția inculpatului în săvârșirea

faptelor.

Astfel, inculpatul a recunoscut că a

cumpărat cantitatea de cannabis găsită asupra sa, că îi dădea droguri (fie

cannabis, fie marijuana) și lui C.R.Ș.N. și că acesta, în schimbul unor doze de

drog, a acceptat să vândă droguri pentru a se achita de o parte din sumele de

bani care trebuiau plătite pentru consumul propriu. În sprijinul dovedirii

infracțiunii de trafic, se reține că atunci când s-a efectuat percheziția

mașinii inculpatului, cantitatea relativ mare de cannabis nu putea fi destinată

numai consumului său.

În ce privește pedepsele aplicate,

în acord cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.

pen., pedeapsa rezultantă, de 4 ani închisoare este stabilită cu luarea în

considerare a pericolului social grav al faptelor, cu împrejurările în care au

fost săvârșite, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului,

necunoscut cu antecedente penale.

Ca atare, recursul declarat de

inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 C. proc. pen.,

inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.D. împotriva deciziei penale nr. 439/ A din 10 iunie

2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă, timpul reținerii

și arestării preventive a inculpatului de la 9 ianuarie 2003 până la 27 iulie

2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 iulie 2004.