ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5558/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 44 din 23

ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. 2416/2005, s-au

dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul G.D.M.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de droguri, faptă prevăzută

și pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., și art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit.

a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 C. pen., la pedeapsa de 2

ani închisoare;

- deținere de droguri pentru consum

propriu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

modificată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art.

13 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.,

la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 33 lit.

a) C. pen. și, art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate

inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani

închisoare.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen.,

a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului, iar în baza

dispozițiilor art. 82 C. pen., a stabilit termen de încercare, pe o durată de 4

ani.

A pus în vedere inculpatului

dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 17 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat 0,43 grame cannabis.

În baza dispozițiilor art. 17 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000 a confiscat de la inculpat suma de 2.400.000 lei.

În baza dispozițiilor art. 118 lit.

b) C. proc. pen., a confiscat de la inculpat un număr de 4 telefoane mobile și

6 cartele telefonice SIM.

În baza dispozițiilor art. 191 alin.

(1) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească suma de 800 RON cheltuieli

judiciare avansate de stat.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut, în esență următoarele :

Prin rechizitoriul nr. 38/D/P/2005

înregistrat pe rolul Tribunalului Iași, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Iași a

dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a

inculpatului G.D.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri,

prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și, art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri

pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut că, în perioada

2003 – 2004, inculpatul G.D.M. a comercializat droguri unor persoane din

anturajul său.

La data de 8 mai 2003, inculpatul G.D.M.

le-a vândut numiților S.C.A. și P.C.S., cantitatea de 2,38 grame cannabis.

În aceeași zi, cele două persoane

menționate au fost depistate de organele de poliție în timp ce consumau

cannabis.

Prin rechizitoriul nr. 725/P/2003

din 17 iunie 2003, numiții S.C.A. și P.C.S. au fost trimiși în judecată pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000.

La data de 16 august 2003,

inculpatul G.D.M. i-a dat contra sumei de 100.000 lei o cantitate de cannabis

numitului Ș.C.

La data de 16 februarie 2004,

numitul Ș.C. a fost depistat în flagrant.

Prin rechizitoriul nr. 214/P/2004

din 5 aprilie 2004 numitul Ș.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea

infracțiunilor de trafic și detențiune de droguri, prevăzută de art. 2 alin.

(1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În baza autorizației de percheziție nr.

7/2004 emisă de Tribunalul Iași a fost percheziționat domiciliul inculpatului G.D.M.,

ocazie cu care a fost găsită în dormitorul locuinței, cantitatea de 0,43 grame

fragmente vegetale, resturi de țigări arse și semințe.

Din concluziile raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 278804 din 6 mai 2004 întocmit de

Laboratorul de analize fizico-chimice droguri din cadrul I.G.P.R. a rezultat că

fragmentele vegetale constituie cannabis, iar în resturile de țigară și semințe

s-au pus în evidență tetrahidrocannabinal, substanță psihotropă,

biosintetizantă de plantă cannabinal.

Inculpatului G.D.M. i-au fost

recoltate probe biologice. Din buletinul de analiză toxicologică nr. 91 din 29

aprilie 2004 întocmit de I.M.L. Iași a rezultat că din probele recoltate s-a

pus în evidență cannabisul.

Parchetul de pe lângă Tribunalul

Iași a emis autorizațiile S233/1/8/2003, S299/I/8/2005, S305/I/8/2003 și

S3/2004 de către Tribunalul Iași în vederea autorizării interceptării și

înregistrării convorbirilor telefonice purtate de inculpatul G.D.M. de la

posturile telefonice 0745388178 și 0745388179.

Din convorbirile telefonice a

rezultat că inculpatul avea în cercul lui mai mulți consumatori de droguri, iar

la data de 16 august 2003, s-a reținut cuvântul „datoria” și ca sens de plată

pentru achiziționarea drogului.

În toate declarațiile, inculpatul a

recunoscut consumul de droguri, dar nu și traficul de droguri.

A susținut că a consumat droguri

începând din primăvara anului 2003 și până la începutul anului 2004.

La individualizarea judiciară a

pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., dispozițiile Părții

generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială,

gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana făptuitorului și

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Ca circumstanță agravantă s-au

reținut dispozițiile art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, drogurile fiind

vândute și oferite minorilor S.C. și S.C.A.

Împotriva sentinței penale nr. 44

din 23 ianuarie 2006 a Tribunalului Iași, au declarat apel Parchetul de pe

lângă Tribunalul Iași și inculpatul G.D.M.

Parchetul a criticat hotărârea sub

aspectul dispoziției de confiscare a telefoanelor mobile și în ceea ce privește

individualizarea pedepsei și a solicitat ca pedeapsa aplicată să fie executată

efectiv în penitenciar.

În cuprinsul motivelor de apel ale

inculpatului s-a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută de art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000 aplicarea unei amenzi penale pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din aceeași lege și înlăturarea

dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen.

Prin decizia penală nr. 172 din 8 iunie

2006, Curtea de Apel Iași, secția penală, a admis apelurile Parchetului de pe

lângă Tribunalul Iași și inculpatului G.D.M., a desființat în parte sentința

penală nr. 44 din 23 ianuarie 2006 a Tribunalului Iași și a înlăturat dispozițiile

privind confiscarea de la inculpat a telefoanelor mobile și a cartelelor

telefonice.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței apelate.

Pentru a dispune astfel, instanța de

apel a apreciat că sunt întemeiate criticile din apeluri care vizează

dispoziția de confiscare a telefoanelor mobile și a cartelelor telefonice,

întrucât aceste bunuri nu se încadrează în categoria celor pe care le-a avut în

vedere legiuitorul în cuprinsul art. 118 lit. b) C. pen.

Pe de altă parte, instanța de

control judiciar a apreciat că din coroborarea probelor administrate în cauză,

rezultă fără echivoc faptul că inculpatul G.D.M., a vândut, în mod repetat,

droguri de risc în cursul anului 2003, iar în perioada ianuarie 2003 – aprilie

2004 a cumpărat și a deținut droguri de risc pentru consum propriu.

De asemenea, Curtea de Apel Iași a

constatat că tratamentul sancționator aplicat de prima instanță, fără

executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea a fost corect, fiind de natură să

contribuie la realizarea funcțiilor și scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Împotriva deciziei penale a

instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași

și inculpatul G.D.M.

În recursul parchetului s-a reluat

motivul de apel privind greșita individualizare a pedepsei, sub aspectul

modalității de executare a acesteia, întrucât inculpatul a avut o activitate

infracțională îndelungată și nu a recunoscut infracțiunea de trafic de droguri

de mare risc.

În cuprinsul motivelor de recurs ale

inculpatului, s-a solicitat achitarea acestuia, pentru infracțiunea prevăzută

de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen., în sensul că fapta nu există.

Examinând actele și documentele

dosarului în raport cu motivele de recurs invocate și din oficiu, Înalta Curte

constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, din considerentele

ce urmează.

În ceea ce privește critica

formulată de parchet privind greșita individualizare a pedepsei inculpatului

sub aspectul modalității de executare, Înalta Curte constată că aceasta este

nefondată cum de altfel a reținut în mod just și instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a apreciat

corect că în cauză, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C. pen.,

în mod legal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei,

aplicându-se în același timp și dispozițiile art. 82 și art. 83 C. pen.

Înalta Curte apreciază, la rândul

ei, că în raport cu condițiile concrete de săvârșire a faptelor și cu datele

personale ale inculpatului, tratamentul sancționator aplicat de instanța de

fond și menținut de instanța de apel a fost stabilit în mod judicios, fiind de

natură să contribuie la realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C.

pen.

Tot astfel, cu privire la cererea de

achitare susținută de recurentul inculpat, urmează a nu fi reținută, probele

administrate în cauză demonstrând, fără putință de tăgadă că infracțiunea de

trafic de droguri de mare risc s-a săvârșit în cursul anului 2003 și că autorul

acesteia este inculpatul recurent.

Această concluzie rezultă din

procesul-verbal de percheziție domiciliară, procesul-verbal de transcriere a

convorbirilor telefonice purtate de inculpat, raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 278804/2004, buletinul de analiză toxicologică nr. 91/2004

și declarațiile martorilor audiați în cauză.

Așa fiind, urmează ca în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte să respingă, ca

nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași

și inculpatul G.D.M.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și inculpatul G.D.M. împotriva

deciziei penale nr. 172 din 8 iunie 2006 a Curții de Apel Iași.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2006.