ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5558/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 44 din 23 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. 2416/2005, s-au dispus următoarele: A fost condamnat inculpatul G.D.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de: - trafic de droguri, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - deținere de droguri pentru consum propriu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. și, art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului, iar în baza dispozițiilor art. 82 C. pen., a stabilit termen de încercare, pe o durată de 4 ani. A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. În baza dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat 0,43 grame cannabis. În baza dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 a confiscat de la inculpat suma de 2.400.000 lei. În baza dispozițiilor art. 118 lit. b) C. proc.

pen., a confiscat de la inculpat un număr de 4 telefoane mobile și 6 cartele telefonice SIM. În baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească suma de 800 RON cheltuieli judiciare avansate de stat. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență următoarele : Prin rechizitoriul nr. 38/D/P/2005 înregistrat pe rolul Tribunalului Iași, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Iași a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului G.D.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut că, în perioada 2003 – 2004, inculpatul G.D.M. a comercializat droguri unor persoane din anturajul său. La data de 8 mai 2003, inculpatul G.D.M. le-a vândut numiților S.C.A. și P.C.S., cantitatea de 2,38 grame cannabis. În aceeași zi, cele două persoane menționate au fost depistate de organele de poliție în timp ce consumau cannabis. Prin rechizitoriul nr. 725/P/2003 din 17 iunie 2003, numiții S.C.A. și P.C.S. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000. La data de 16 august 2003, inculpatul G.D.M. i-a dat contra sumei de 100.000 lei o cantitate de cannabis numitului Ș.C. La data de 16 februarie 2004, numitul Ș.C.

a fost depistat în flagrant. Prin rechizitoriul nr. 214/P/2004 din 5 aprilie 2004 numitul Ș.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și detențiune de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. În baza autorizației de percheziție nr. 7/2004 emisă de Tribunalul Iași a fost percheziționat domiciliul inculpatului G.D.M., ocazie cu care a fost găsită în dormitorul locuinței, cantitatea de 0,43 grame fragmente vegetale, resturi de țigări arse și semințe. Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 278804 din 6 mai 2004 întocmit de Laboratorul de analize fizico-chimice droguri din cadrul I.G.P.R. a rezultat că fragmentele vegetale constituie cannabis, iar în resturile de țigară și semințe s-au pus în evidență tetrahidrocannabinal, substanță psihotropă, biosintetizantă de plantă cannabinal.

Inculpatului G.D.M. i-au fost recoltate probe biologice. Din buletinul de analiză toxicologică nr. 91 din 29 aprilie 2004 întocmit de I.M.L. Iași a rezultat că din probele recoltate s-a pus în evidență cannabisul. Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a emis autorizațiile S233/1/8/2003, S299/I/8/2005, S305/I/8/2003 și S3/2004 de către Tribunalul Iași în vederea autorizării interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice purtate de inculpatul G.D.M. de la posturile telefonice 0745388178 și 0745388179. Din convorbirile telefonice a rezultat că inculpatul avea în cercul lui mai mulți consumatori de droguri, iar la data de 16 august 2003, s-a reținut cuvântul „datoria” și ca sens de plată pentru achiziționarea drogului.

În toate declarațiile, inculpatul a recunoscut consumul de droguri, dar nu și traficul de droguri. A susținut că a consumat droguri începând din primăvara anului 2003 și până la începutul anului 2004. La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., dispozițiile Părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana făptuitorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Ca circumstanță agravantă s-au reținut dispozițiile art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, drogurile fiind vândute și oferite minorilor S.C.

și S.C.A. Împotriva sentinței penale nr. 44 din 23 ianuarie 2006 a Tribunalului Iași, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul G.D.M. Parchetul a criticat hotărârea sub aspectul dispoziției de confiscare a telefoanelor mobile și în ceea ce privește individualizarea pedepsei și a solicitat ca pedeapsa aplicată să fie executată efectiv în penitenciar. În cuprinsul motivelor de apel ale inculpatului s-a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 aplicarea unei amenzi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din aceeași lege și înlăturarea dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen.

Prin decizia penală nr. 172 din 8 iunie 2006, Curtea de Apel Iași, secția penală, a admis apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatului G.D.M., a desființat în parte sentința penală nr. 44 din 23 ianuarie 2006 a Tribunalului Iași și a înlăturat dispozițiile privind confiscarea de la inculpat a telefoanelor mobile și a cartelelor telefonice. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Pentru a dispune astfel, instanța de apel a apreciat că sunt întemeiate criticile din apeluri care vizează dispoziția de confiscare a telefoanelor mobile și a cartelelor telefonice, întrucât aceste bunuri nu se încadrează în categoria celor pe care le-a avut în vedere legiuitorul în cuprinsul art. 118 lit. b) C. pen.

Pe de altă parte, instanța de control judiciar a apreciat că din coroborarea probelor administrate în cauză, rezultă fără echivoc faptul că inculpatul G.D.M., a vândut, în mod repetat, droguri de risc în cursul anului 2003, iar în perioada ianuarie 2003 – aprilie 2004 a cumpărat și a deținut droguri de risc pentru consum propriu. De asemenea, Curtea de Apel Iași a constatat că tratamentul sancționator aplicat de prima instanță, fără executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea a fost corect, fiind de natură să contribuie la realizarea funcțiilor și scopului prevăzut de art. 52 C. pen. Împotriva deciziei penale a instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și inculpatul G.D.M.

În recursul parchetului s-a reluat motivul de apel privind greșita individualizare a pedepsei, sub aspectul modalității de executare a acesteia, întrucât inculpatul a avut o activitate infracțională îndelungată și nu a recunoscut infracțiunea de trafic de droguri de mare risc. În cuprinsul motivelor de recurs ale inculpatului, s-a solicitat achitarea acestuia, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în sensul că fapta nu există. Examinând actele și documentele dosarului în raport cu motivele de recurs invocate și din oficiu, Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, din considerentele ce urmează.

În ceea ce privește critica formulată de parchet privind greșita individualizare a pedepsei inculpatului sub aspectul modalității de executare, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată cum de altfel a reținut în mod just și instanța de apel. Astfel, instanța de apel a apreciat corect că în cauză, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C. pen., în mod legal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, aplicându-se în același timp și dispozițiile art. 82 și art. 83 C. pen. Înalta Curte apreciază, la rândul ei, că în raport cu condițiile concrete de săvârșire a faptelor și cu datele personale ale inculpatului, tratamentul sancționator aplicat de instanța de fond și menținut de instanța de apel a fost stabilit în mod judicios, fiind de natură să contribuie la realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.

Tot astfel, cu privire la cererea de achitare susținută de recurentul inculpat, urmează a nu fi reținută, probele administrate în cauză demonstrând, fără putință de tăgadă că infracțiunea de trafic de droguri de mare risc s-a săvârșit în cursul anului 2003 și că autorul acesteia este inculpatul recurent. Această concluzie rezultă din procesul-verbal de percheziție domiciliară, procesul-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 278804/2004, buletinul de analiză toxicologică nr. 91/2004 și declarațiile martorilor audiați în cauză. Așa fiind, urmează ca în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte să respingă, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și inculpatul G.D.M.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și inculpatul G.D.M. împotriva deciziei penale nr. 172 din 8 iunie 2006 a Curții de Apel Iași. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2006.