ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5409/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 139 din 26

iunie 2002, Tribunalul Suceava, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire

formulată de condamnatul T.G. împotriva sentinței penale nr. 201 din 20

decembrie 2000 a aceluiași tribunal, prin care a fost condamnat la pedeapsa

rezultantă de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 262 alin. (1) C. pen. și art. 264 alin. (1) din același cod.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că aspectele invocate de revizuient, în sensul că nu se face vinovat de

săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat și că a fost cercetat

abuziv de organele de urmărire penală, nu se încadrează în cazurile de

revizuire prevăzute limitativ de art. 394 C. proc. pen.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia

penală nr. 355 din 14 octombrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat

de condamnat, reținând că nu s-au invocat fapte sau împrejurări ce nu au fost

cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, în sensul prevederilor art. 394

lit. a) din C. proc. pen.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

a declarat recurs condamnatul reiterând motivele cererii de revizuire.

Recursul este nefondat.

Esențial în speță este faptul că

încă în declarațiile date la urmărirea penală inculpatul s-a apărat, în sensul

că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor imputate.

Verificarea acestei apărări a

constituit o preocupare pentru cercetarea penală și cea judecătorească, însă

probele dosarului au infirmat-o, rezultând neîndoielnic că revizuientul a comis

infracțiunile pentru care a fost condamnat.

Întrucât prin cererea de revizuire

condamnatul, așa cum bine au reținut și instanțele, nu a invocat nici un fapt

sau împrejurare nouă, necunoscută de instanțele de judecată, ci s-a referit la

aceleași apărări formulate și cu ocazia judecării cauzei, în mod corect s-a apreciat

că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 394 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen., text pe care revizuientul a înțeles să-și întemeieze în drept

cererea formulată.

Totodată, susținerea revizuientului

că a fost cercetat abuziv în cursul urmăririi penale, nu poate constitui

nicidecum un suport pentru cererea de revizuire, așa cum corect au reținut

instanțele.

Hotărârile atacate, fiind pronunțate

cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 394 C. proc. pen., recursul

condamnatului urmează a fi respins, cu obligarea acestuia la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de revizuientul T.G. împotriva deciziei penale nr. 355 din 14

octombrie 2002 a Curții de Apel Suceava.

Obligă pe recurent la plata sumei de

750.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 250.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 noiembrie 2003.