ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 427/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 751 din 2

septembrie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 208

alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.M. la pedeapsa de 6 ani

închisoare.

În baza art. 211 alin. (2) lit. c)

C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a mai condamnat pe același

inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (2) lit. c)

și alin. (2

1

) lit. b) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a mai

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen., a revocat

liberarea condiționată pentru restul de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 118/2000 a Judecătoriei sectorului 3 București, cu

fiecare dintre cele 3 pedepse aplicate în prezenta cauză, rest pe care l-a

contopit cu fiecare pedeapsă.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate în cauză, în cea mai grea de 10

ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

65 C. pen.

A interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după

executarea pedepsei conform art. 65 C. pen.

În baza art. 116 C. pen., a interzis

inculpatului dreptul de a se afla pe raza municipiului București pe o perioadă

de 5 ani după executarea pedepsei.

A luat act că părțile vătămate nu

s-au constituit părți civile în prezenta cauză.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a

confiscat de la inculpat în folosul statului suma de 8.420.000 lei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a

confiscat de la inculpat un cuțit folosit la comiterea faptelor.

S-a luat act că inculpatul este

arestat în altă cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen., a

fost obligat inculpatul la 700.000 lei cheltuieli judiciare statului, iar

onorariul avocat oficiu 400.000 lei se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut următoarea situație de fapt:

partea vătămată B.M. a sesizat faptul că, în seara zilei de 6 septembrie 1999,

ora 21,30, a sesizat faptul că la autoturismul său parcat pe B-dul Tineretului,

geamul portiera dreaptă este spart, iar din interior lipsește un cartuș țigări,

apreciat la suma de 1.500.000 lei.

Organele de poliție au identificat

autorul în persoana inculpatului N.M., care fiind cercetat în stare de arest în

altă cauză, s-a autodenunțat recunoscând comiterea faptei.

Partea vătămată a declarat că nu

înțelege să se constituie parte civilă în procesul penal.

partea vătămată E.F. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în

jurul orei 7,30, aflându-se pe B-dul Abatorului, deplasându-se pe Șos. Mihai

Bravu, autor necunoscut, prin violență i-a smuls geanta în care se afla B.I.,

suma de 2.260.000 lei și bonuri valorice în nr. de 16 bucăți.

Partea vătămată l-a recunoscut din

grupul format la organele de poliție pe inculpatul N.M. ca fiind autorul faptei

comise asupra sa.

Audiat fiind, inculpatul a

recunoscut fapta reținută în sarcina sa, precizând că bonurile valorice erau în

nr. de 15 a câte 50.000 lei fiecare, banii i-a cheltuit în interes personal,

iar geanta a aruncat-o.

partea vătămată P.M. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în

dimineața zilei depunerii reclamației, în timp ce ieșea din scara blocului nr.

45 din str. Stolnici, autor necunoscut, prin amenințare cu un cuțit, i-a smuls

geanta de unde a luat suma de 700.000 lei și un telefon mobil. Apoi i-a cerut

părții vătămate și bijuteriile, iar aceasta i-a dat lănțișorul în greutate de

3-4 gr., medalion în formă de inimă, având litera G pe el și cercei în greutate

de 1,5 gr.

Partea vătămată a recunoscut la

organele de poliție din grupul format pe inculpat ca fiind cel care sub

amenințare cu un cuțit i-a sustras bunurile mai sus-menționate.

Cuțitul a fost identificat asupra

inculpatului în momentul arestării sale.

Telefonul mobil a fost vândut de

inculpat pentru suma de 2 milioane lei, fiind ridicat de la martorul F.C. și

restituit părții vătămate.

Deoarece prejudiciul a fost

recuperat parțial partea vătămată nu se constituie parte civilă în procesul

penal.

Împotriva hotărârii pronunțată

inculpatul N.M. a declarat apel, solicitând reducerea pedepsei pe care o

consideră prea aspră.

Prin decizia penală nr. 626 din 21

octombrie 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins

apelul inculpatului, ca nefondat, hotărâre ce a fost recurată în termen legal

de inculpat, reiterând motivele formulate în cererea introductivă.

Recursul declarat este fondat pentru

următoarele considerente:

Din examinarea probelor și

lucrărilor dosarului, se constată că instanțele au reținut corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului în concordanță cu probele administrate.

Totodată, instanțele au dat faptelor

reținute încadrarea juridică legală.

În petiția de recurs cât și oral,

inculpatul a invocat un aspect de ilegalitate, susținând că nu s-a ținut seama

că infracțiunea săvârșită la 6 septembrie 1999 este concurentă cu infracțiunile

pentru care a fost condamnat prin decizia penală nr. 883 din 8 iunie 2000 a

Curții de Apel București, ceea ce impunea contopirea pedepselor respective,

însă nu s-a procedat astfel.

Într-adevăr, organele de urmărire

penală și instanțele de judecată deși s-au referit la antecedentele penale ale

inculpatului le-au dat semnificația legală numai cu privire la starea de

recidivă, dar nu le-au examinat sub aspectul concursului cu prima infracțiune

reținută în cauză.

Totodată, se constată că instanțele

de judecată au revocat în baza art. 61 C. pen., liberarea condiționată pentru

restul de 4 ani și 6 luni închisoare (din pedeapsa anterioară), deși din fișele

de cazier se pare că această durată este a întregii pedepse anterioare.

La dosarul de urmărire penală se

află trei copii de pe cazierul judiciar, totuși acestea nu oferă date

suficiente pentru clarificarea acestor aspecte, impunându-se a se solicita

copie de pe sentința penală nr. 118/2000 a Judecătoriei sectorului 3 București.

În consecință, se impune a se admite

recursul declarat de inculpat, a se casa hotărârile pronunțate în cauză cu

privire la latura penală și trimite cauza pentru rejudecare la prima instanță.

Ca urmare, nu se va mai analiza

motivul referitor la individualizarea pedepsei, rămânând a se examina de prima

instanță cu prilejul rejudecării cauzei.

Pentru aceste considerente, urmează

ca, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a se admite

recursul inculpatului, a se casa atât decizia recurată, cât și sentința numai

cu privire la latura penală și a se trimite cauza pentru rejudecare la

Tribunalul București.

Se constată că inculpatul este

arestat în altă cauză.

Onorariul de avocat, în sumă de

400.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatului, urmează a se plăti din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul N.M. împotriva deciziei penale nr. 626 din 21 octombrie 2003 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Casează hotărârea atacată, precum și

sentința penală nr. 751 din 2 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția

a II-a penală, numai cu privire la soluționarea laturii penale.

Trimite cauza spre rejudecare la

Tribunalul București.

Constată că inculpatul este arestat

în altă cauză.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 ianuarie 2004.