ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2506/2004

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 77 din 22 ianuarie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul S.Z. din infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în infracțiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. a) C. pen., ca neîntemeiată.

În baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.Z. la pedeapsa de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat același inculpat la un an închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 35 C. pen., cu referire la art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 61 C. pen., a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 306 zile rămas neexecutat de inculpat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 623 din 13 mai 1999 a Judecătoriei sector 5 București, rest care se va contopi cu pedeapsa aplicată prin prezenta în final inculpatul având de executat 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția inculpatului de la 20 august 2003 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

S-a luat act de rectificarea făcută de organul de urmărire penală în cursul urmăririi penale, în baza art. 195 C. proc. pen., prin procesul verbal.

A fost obligat inculpatul la 13.000.000 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea lănțișorului de 17 grame de aur, către partea civilă P.M.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 500.000 lei obținută de acesta din vânzarea bunurilor sustrase.

Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: în ziua de 13 august 2003, în jurul orei 14,00, în timp ce se afla în scara blocului în care locuiește, partea vătămată P.M. a fost îmbrâncită de învinuita I.F. în lift, aceasta încercând să-i smulgă geanta. În același timp inculpatul S.Z. a lovit-o pe partea vătămată cu piciorul în burtă și i-a smuls lănțișorul de aur de la gât. Inculpatul a reușit să fugă, dar învinuita I.F. a fost prinsă de către partea vătămată și predată organelor de poliție.

Prin actul de inculpare s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și continuarea cercetărilor, într-un dosar penal separat față de I.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.

Împotriva sentinței, inculpatul S.Z. a declarat apel sub aspectul netemeiniciei, solicitând micșorarea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 143 din 27 februarie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul inculpatului, dar pentru alte motive, în sensul desființării parțiale a sentinței penale și înlăturarea dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen., cu privire la confiscarea sumei de 500.000 lei de la inculpat, în condițiile în care prejudiciul cauzat părții civile nu a fost acoperit.

Inculpatul a declarat recurs împotriva ultimei hotărâri, solicitând casarea acesteia și reducerea pedepsei.

Motivul de recurs se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Curtea consideră că recursul este nefondat.

La individualizarea pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere gravitatea faptei săvârșite de inculpat, pericolul social concret, deosebit de mare, participarea a două persoane la atacarea victimei, activitatea desfășurată de inculpat care a lovit-o în zona organelor genitale și a strâns-o de gât, precum și starea de recidivă a inculpatului și lipsa ocupației.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea ca respinge recursul, menținând ca legale și temeinice ambele hotărâri sub aspectul laturii penale, reținând că nu există nici alte motive care să poată fi luate în vedere, din oficiu, se va computa prevenția de la 20 august 2003 la 7 mai 2004.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.Z. împotriva deciziei penale nr. 143 din 27 februarie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Compută prevenția de la 20 august 2003 la 7 mai 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2004.