ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2697/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

D.A., în contradictoriu cu Casa de

Pensii a municipiului București, a solicitat anularea deciziei nr. 2222 din 28

noiembrie 2002 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să

se stabilească că este beneficiara dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

pentru perioadele 28 iunie 1940 - 1 iulie 1941 și 26 martie 1944 – 6 martie

1945.

Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1594 din 15 octombrie 2003,

a admis acțiunea, reținând că din probele administrate a reieșit că reclamanta

a mai suferit o perioadă de refugiu, între 28 iunie 1940 - 1 iulie 1941.

Considerând hotărârea nelegală,

pârâta a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în

fond, respingerea acțiunii, precizând că reclamanta la comisie nu a făcut probe,

și pentru perioada 1940 - 1941, că instanța a admis cererea pe probe

neconcludente și că prin modalitatea folosită, de trecere peste probele examinate

de comisie, s-au depășit atribuțiile puterii judecătorești.

Recursul este nefondat.

Comisia constituită potrivit Legii nr.

189/2000 s-a pronunțat, având în vedere probele administrate conform legii,

hotărârea comisiei este supusă cenzurii instanței de judecată, or aceasta nu

constituie o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.

Proba administrată, declarația

autentificată a lui B.S., este concludentă în ce privește perioada 28 iunie

1940 - 1 iulie 1941, când soțul reclamantei, aceasta și întreaga familie, au

mai suferit o perioadă de refugiu.

În consecință, soluția instanței de

fond fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312

C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii a municipiului

București împotriva sentinței civile nr. 1594 din 15 octombrie 2003 a Curții de

Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 iunie 2004.