ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3441/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3441/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 29 septembrie 2010, Curtea de

Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,

pronunțată în Dosarul nr. 4459/3/2008 (825/2009) în conformitate cu art. 139 alin.

(1) cu referire la art. 145

1

C. proc. pen. a înlocuit măsura

arestării preventive a inculpaților C.T. și V.M., cu obligarea de a nu părăsi România

fără încuviințarea instanței, începând cu data punerii în libertate a

inculpaților și până la soluționarea definitivă a cauzei.

Instanța a dispus punerea în libertate

de îndată a inculpaților, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

În temeiul art. 145 alin. (1)

1

și art. 145 alin. (2) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi

țara, instanța a stabilit pentru inculpați următoarele obligații:

- să se prezinte la instanță ori de

câte ori sunt chemați;

- să se prezinte la organul de

poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de

supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați;

- să nu-și schimbe locuința fără

încuviințarea instanței;

- să nu dețină, să nu folosească și

să nu poarte nici o categorie de arme;

- inculpații nu vor comunica între

ei sau cu inculpata C.L. și nici cu părțile vătămate V.L.E. și P.C.Ș., direct

sau indirect.

De asemenea, potrivit art. 145 alin.

(2)

2

C. proc. pen., instanța a atras atenția inculpaților că în

cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura

arestării preventive.

Pentru a adopta această măsură, instanța

de apel a reținut că:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial

București nr. 624/P/D/2007 emis la 1 februarie 2008, inculpații C.T. și V.M. au

fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori

și proxenetism prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 alin. (1) și (3) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) și aplicarea art. 33 lit. a) din același cod.

Prin actul de inculpare s-a reținut

că în luna noiembrie 2007, inculpatul C.T. a racolat-o prin înșelăciune pe

partea vătămată P.C.Ș., în vârstă de 16 ani, care locuia într-un centru de

plasament, cu promisiunea că va locui la el și o va îngriji și după ce a

convins-o să meargă la domiciliul său, la câteva zile, a obligat-o să se

prostitueze, fiind ajutat de inculpatele V.M. și C.L., în sensul că cea dintâi

a pus la dispoziție apartamentul său, iar cea din urmă o transporta pe partea

vătămată la acest apartament zilnic, o supraveghea, încasa banii de la clienți

sau o ducea la domiciliul clienților.

În aceeași perioadă, martora S.E.,

aflată în dificultate în privința supravegherii fiicei sale de 11 ani - partea

vătămată V.L.E., l-a rugat pe inculpatul C.T. să o îngrijească, pe timpul

absenței acesteia din București; acesta a acceptat și după ce minora a ajuns în

domiciliul său, a profitat de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de

a-și exprima voința și a determinat-o să practice prostituția, activitate

infracțională la care a fost ajutat de inculpatele C.L. și V.M., în aceeași

modalitate folosită față de partea vătămată P.C.Ș.

Tribunalul București, secția a II-a

penală, prin sentința penală nr. 156 din 12 februarie 2009 a condamnat pe

inculpații C.T. și V.M. la o pedeapsă rezultantă de câte 8 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism prevăzute

de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin. (1), (3)

C. pen., ambele în formă continuată prevăzute de art. 41 alin. (2) din același

cod.

Instanța a dedus, potrivit art. 88 C.

proc. pen. reținerea și arestarea preventivă a ambilor inculpați de la 13

decembrie 2007 la zi și în temeiul art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de

arest.

Față de inculpata C.L., instanța de

fond a dispus achitarea pentru infracțiunile de trafic de minori și proxenetism

prevăzute de aceleași texte de lege arătate mai sus, achitare dispusă în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. și a

luat față de inculpată măsura internării medicale prevăzută de art. 114 C. pen.

Pentru a adopta această hotărâre,

instanța de fond a reținut că, în luna noiembrie 2007, inculpatul C.T.,

împreună cu inculpatele V.M. și C.L., prin înșelăciune sau profitând de

imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința, au exploatat prin

obligarea la practicarea prostituției pe părțile vătămate minore P.C.Ș. și V.L.

Cu privire la inculpata C.L., aceeași

instanță a constatat că, potrivit expertizei medico-legale psihiatrice efectuată

de I.N.M.L. M.M. sub nr. A1/5065 din 20 august 2008 are discernământul abolit

în raport cu faptele pentru care este cercetată (filele 267-269 vol. I Dosar nr.

4459/3/2008).

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații C.T., V.M.

și C.L., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București, secția a II-a penală

la 8 aprilie 2009.

Pe parcursul judecării apelului,

starea de arest a inculpaților C.T. și V.M. a fost menținută de instanța de

control judiciar.

Prin încheierea din 29 septembrie

2010, instanța de apel, așa cum am arătat, a înlocuit măsura arestării

preventive a apelanților inculpați C.T. și V.M. cu obligarea de a nu părăsi

România fără încuviințarea instanței, apreciind că temeiurile avute în vedere

la luarea măsurii arestării preventive s-au modificat, în sensul că nu mai

există un pericol social concret pentru ordinea publică, deoarece inculpații au

fost arestați în data de 13 decembrie 2007, adică pe o perioadă de 2 ani și 9

luni, cuantum care depășește o durată rezonabilă raportată la gravitatea

faptei, complexitatea cauzei, stadiul procesual și datele ce-i caracterizează pe

inculpați. Instanța a reținut că împotriva inculpaților s-a pronunțat o

condamnare la pedeapsa închisorii de 8 ani, iar infracțiunile pentru care sunt

cercetați sunt deosebit de grave, dar ei au o vârstă înaintată, o stare precară

de sănătate, nu au antecedente penale, au domiciliu stabil, de la arestarea lor

și până în prezent ecoul faptelor s-a estompat și menținerea stării de arest nu

se mai justifică.

De asemenea instanța de apel a mai

ținut seama că inculpații și una din părțile vătămate au fost audiați, cauza a

fost repusă pe rol pentru a se efectua o expertiză medico-legală asupra unei

alte inculpate iar măsurile restrictive de libertate luate, vor asigura o bună

desfășurare a procesului.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București care a apreciat

că hotărârea este nelegală și netemeinică și a solicitat menținerea arestării

preventive față de inculpați.

În motivele scrise și orale,

procurorul a susținut că inculpații au fost trimiși în judecată pentru

săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism în stare de

arest preventiv, pe parcursul procesului penal au avut o atitudine nesinceră,

și-au exercitat cu rea-credință drepturile procesuale, în cauză s-a pronunțat o

hotărâre de condamnare a acestora iar durata de arestare nu poate fi apreciată

excesivă și nu tinde la o executare anticipată a pedepsei și transformarea

într-o detenție definitivă.

Procurorul a mai apreciat că punerea

în libertate a inculpaților ar avea un impact negativ asupra opiniei publice,

chiar dacă a trecut un interval mare de la săvârșirea faptei iar instanța,

pentru a respecta temeiul rezonabil de prevenție al inculpaților are

posibilitatea disjungerii cauzei privind pe inculpata C.L., față de care se

efectuează o expertiză medico-legală psihiatrică întârziată din cauza volumului

mare de activitate a I.N.M.L. M.M.

Examinând încheierea atacată prin

prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului

rezultă că împotriva inculpaților C.T., V.M. și C.L. s-au declanșat cercetări

la 13 noiembrie 2007 pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și

prostituție de către procuror, în Dosarul penal nr. 624/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial București, cercetări pe parcursul cărora a fost pusă în

mișcare acțiunea penală împotriva acestora și Tribunalul București, prin

încheierea de ședință din Camera de Consiliu din 13 decembrie 2007, pronunțată

în Dosarul nr. 45196/3/2007 a dispus arestarea preventivă a celor trei

inculpați.

Prin rechizitoriul cu numărul de mai

sus din 1 februarie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei

inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor arătate deja, iar cauza a fost

înregistrată la Tribunalul București, secția a II-a penală sub nr. 4459/3/2008

din 1 februarie 2008.

După efectuarea cercetării

judecătorești, îngreunată obiectiv de dificultatea aducerii în fața instanței a

celor două părți vătămate minore și a martorilor, instanța, prin sentința

penală nr. 156 din 12 februarie 2009 a condamnat pe inculpații C.T. și V.M. la

pedepse rezultante de câte 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de

trafic de minori și prostituție, ambele în formă agravată și în mod continuat

și a menținut arestarea preventivă a acestora.

Cu privire la inculpata C.L., instanța

a dispus achitarea, deoarece are discernământul abolit.

Pentru a adopta această hotărâre,

instanța de fond a reținut că inculpații C.T., V.M. și C.L., în luna noiembrie

2007, prin înșelăciune sau profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de

a-și exprima voința, au exploatat prin obligarea la practicarea prostituției pe

părțile vătămate P.C.Ș. de 16 ani și V.L. de 11 ani.

Împotriva sentinței penale au

declarat apel cei trei inculpați și procurorul, iar cauza se află pe rolul

instanței de apel, așa cum am arătat mai sus, de la 8 aprilie 2009.

La termenul din 5 mai 2010, la

instanța de apel a avut loc judecarea apelului, iar prin încheierea din 19 mai

2010, instanța a repus cauza pe rol pentru suplimentarea probatoriului, în

sensul audierii celor trei inculpați apelanți, audierea intimatei părți

vătămate P.C.Ș., neaudiată la instanța de fond și efectuarea unui raport de

expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpata C.L. Necesitatea

administrării probei cu expertiza medico-legală psihiatrică este dată de faptul

că pentru expertiza inițială nu s-a trimis la I.N.M.L. dosarul cauzei și nici

actele medicale din dosar, iar instanța de apel a luat și măsura internării

inculpatei C.L. în vederea expertizării (fil. 1-3, 18 Dosar nr. 4459/3/2008

vol. III al Curții de Apel București).

Deși instanța de apel a fixat

termene succesive pentru efectuarea expertizei dispuse la 30 iunie și 22

septembrie 2010, I.N.M.L. M.M. a solicitat, la rândul său, fixarea unui termen realist,

deoarece Comisia de Nouă Expertiză Medico-Legală Psihiatrică este cel mai înalt

for expert din țară, ultimul la care se efectuează o examinare nemijlocită iar

din cauza condițiilor socio-economice reale, posibilitățile de procesare sunt

deficitare (filele 35, 72, 96 din dosarul menționat).

La cele de mai sus, se adaugă și

împrejurarea că în intervalul iunie - septembrie 2010, dosarul cauzei a fost

trimis la I.N.M.L. și cerut înapoi de instanță, la intervale scurte de timp,

pentru ca instanța de apel să verifice legalitatea stării de arest a

inculpaților C.T. și V.M. pe de-o parte, iar pe de altă parte, pentru a-l pune

la dispoziția instanței de control judiciar, pentru judecarea recursurilor

declarate împotriva încheierilor din 21 iunie 2010, 3 august 2010 și 29

septembrie 2010 (filele 26, 35, 65, 72, 84, 96, 103, 106 din dosarul

menționat).

Așadar, timp de patru luni, instanța

de apel a fost în imposibilitate obiectivă de a administra probele dispuse,

necesare și utile stabilirii adevărului întrucât i-a lipsit dosarul cauzei.

Susținerile procurorului din

motivele de recurs sunt reale în privința existenței unei presupuneri

rezonabile că inculpații C.T. și V.M. au săvârșit infracțiunile ce li se

impută, pentru care legea prevede pedepse foarte severe, dar nu au aceeași

calitate, atunci când analizează exercitarea drepturilor procesuale de

inculpați, pretinse, cu rea-credință, impactul negativ asupra opiniei publice

și posibilitatea disjungerii cauzei față de inculpata C.L.

Prin hotărârea recurată, instanța de

apel a apreciat în mod corect că cei doi inculpați s-au aflat în stare de arest

preventiv o durată de 2 ani și 9 luni, că inculpații, partea vătămată V.L.E. și

martorii din rechizitoriu au fost audiați și în mod temeinic a înlocuit măsura

preventivă cea mai severă cu o altă măsură preventivă - obligarea de a nu

părăsi țara - însoțită de instituirea unor obligații pentru inculpați prev. de art.

145

1

alin. (2) raportat la art. 145 C. proc. pen., care asigură în

continuare, realizarea scopului acestora, prev. de art. 136 alin. (1) din

același cod.

Schimbarea unei măsuri preventive severe

cu o măsură preventivă mai puțin severă nu este de natură să aibă un impact

negativ asupra opiniei publice, întrucât înfăptuirea justiției se realizează în

cadrul legal intern și internațional.

La înlocuirea măsurii, instanța de

apel a ținut seama și de stadiul procesului, de vârsta, antecedentele și

sănătatea inculpaților. Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpații

nu au antecedente penale, inculpatul C.T. are 56 ani, iar inculpata V.M. are o

stare de sănătate precară, care se poate agrava în detenție, dovedită cu

expertiza medico-legală din 28 noiembrie 2008 (fila 98 Dosar nr. 4459/3/2008

vol. II al Tribunalului București), împrejurare care explică și interesul

acesteia de a rămâne în detenție, pentru a se trata în sistemul penitenciar, cu

ignorarea influenței asupra sănătății sale a condițiilor de prevenție.

Celor de mai sus, adăugăm faptul că

reluarea probatoriului de instanța de apel nu este imputabilă inculpaților

arestați, deoarece expertiza medico-legală psihiatrică din 20 august 2008,

dispusă de instanța de fond, s-a efectuat de I.N.M.L. M.M. doar pe baza adresei

din 8 mai 2008 a Tribunalului București, fără a avea la dispoziție dosarul și

actele acesteia, iar pe de altă parte, așa cum s-a arătat, chiar după doi ani,

punerea la dispoziția experților a dosarului este mult îngreunată de cursul

legal al procesului, cu o tendință previzibilă de a depăși termenul rezonabil

de soluționare (filele 267-269 Dosar nr. 4459/3/2008 vol.I al Tribunalului București).

La temeiurile de mai sus, care impun

cu necesitate respingerea criticilor din motivele de recurs, adăugăm și faptul

că această cauză se află în cazul de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit.

a) C. proc. pen., în sensul că la săvârșirea infracțiunilor cercetate au

participat mai multe persoane astfel că judecata se efectuează de aceeași

instanță iar instanța de apel, în mod legal nu a dispus disjungerea cauzei

privind pe inculpata C.L., soluție invocată de procuror în motivele de recurs.

În consecință, recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva încheierii din 29

septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 4459/3/2008 (825/2009)

este nefondat și va fi respins potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Urmează ca onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru intimații inculpați C.T. și V.M., în sumă de câte

200 lei să se plătească din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel București împotriva încheierii din 29 septembrie 2010 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de

familie, pronunțată în Dosarul nr. 4459/3/2008 (825/2009), privind pe

inculpații C.T. și V.M.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru intimații inculpați C.T. și V.M., în sumă de câte 200 lei, se va

plăti din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

octombrie 2010.