ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4158/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 289 din 25 martie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă cererea condamnatului V.C. de întrerupere a executării pedepsei de 22 ani și 6 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea de omor, prin sentința penală nr. 41/1996 a Tribunalului Argeș. Pentru a respinge cererea condamnatului, instanța a apreciat că familia inculpatului nu se află în situația arătată de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Astfel, s-a reținut potrivit anchetei sociale efectuate, că starea materială precară a părinților și situația grea locativă, sunt anterioare condamnării petiționarului și că ele nu pot fi remediate în termenul de 3 luni prevăzut de lege.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 290 din 28 mai 2003, a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinței primei instanțe, considerând nefondate criticile formulate în sensul greșitei respingeri a cererii de întrerupere a executării pedepsei. Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, care a susținut că motivele invocate justificau întreruperea executării pedepsei, solicitând casarea ambelor hotărâri și admiterea cererii sale. În conformitate cu dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, când din cauza unor împrejurări speciale, continuarea executării pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.

În acest caz executarea poate fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată. Din cererea adresată instanței condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei, susținând că părinții săi au o situație economică precară și că locuința familiei prezintă degradări, fiind necesare reparații. Or, din ancheta socială efectuată în cauză a rezultat că starea materială și precaritatea condițiilor de locuit sunt anterioare condamnării și că remedierea acestora nu s-ar putea face în termenul maxim de 3 luni prevăzut de lege. Așa fiind, soluția de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei a fost corect menținută de instanța de apel, împrejurări în care recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Conform art. 192 alin. (2) din același cod, se va dispune obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul V.C. împotriva deciziei penale nr. 290 din 28 mai 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2003.