ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1323/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul

București, secția I penală, prin sentința nr. 964 din 24 octombrie 2002, a

respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani și 6

luni închisoare, formulată de condamnatul Z.V. reținând că nu rezultă existența

unor împrejurări speciale în sensul prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Curtea de Apel București, secția

II-a penală, prin decizia nr. 796/ A din 4 decembrie 2002, a respins ca

nefondat apelul declarat de condamnat.

Prin recursul declarat, nemotivat în

scris, condamnatul personal și prin avocat a lăsat soluția la aprecierea

Curții.

Recursul este nefondat.

Din examinarea actelor dosarului

rezultă că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.

Astfel, referatul de anchetă socială

nu evidențiază existența unor împrejurări speciale de natură a avea consecințe

grave pentru condamnat sau familia acestuia. Se precizează numai că

petiționarul are un copil minor ce se află în îngrijirea concubinei sale care

locuiește în condiții modeste și are mijloace materiale reduse, aspecte

insuficiente pentru a justifica întreruperea executării pedepsei.

Ca atare, recursul condamnatului va

fi respins ca nefondat, iar acesta va fi obligat la cheltuieli judiciare către

stat în care se va include și onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul Z.V. împotriva deciziei penale nr. 796 din 4 decembrie

2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 martie 2003.