ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2456/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 29 din 16 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost respinsă ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei de 15 ani închisoare, formulată de condamnatul R.P., motivându-se că nu s-au evidențiat împrejurări speciale care să justifice întreruperea executării pedepsei. Apelul formulat de condamnat împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia penală nr. 63/ A din 10 februarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția II–a penală. Declarând recurs, condamnatul a solicitat să-i fie întreruptă executarea pedepsei. Recursul este nefondat.

Potrivit art. 455 și art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări speciale, continuarea executării pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa. Din referatul de anchetă socială nu rezultă existența unor asemenea împrejurări speciale astfel că, justificat, a fost respinsă cererea condamnatului. Ca atare și recursul urmează a fi respins, iar condamnatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, în care se va include și onorariul avocatului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.P. împotriva deciziei penale nr. 63/ A din 10 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția II–a penală. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.0000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2003.