ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 414/2003

S-au

luat în examinare recursurile declarate de inculpații D.E. și P.E. împotriva

deciziei penale nr.977 din 7 octombrie 2002 a Curții de Apel Timișoara.

S-a

prezentat inculpatul P.E., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat P.I.

și D.E., în stare de libertate, asistat de apărător ales, avocat Z.C.

Procedura

de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul

inculpatului Grăgan Egizio, a cerut admiterea recursului, punându-se concluzii

cu privire la achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10

lit.d Cod procedură penală. În subsidiar, s-a cerut reducerea pedepsei și aplicarea

art.81 Cod penal, dezvoltându-se oral concluziile scrise.

Apărătorul

inculpatului P.E., a cerut admiterea recursului, punându concluzii cu privire

la reducerea pedepsei.

Procurorul

a cerut respingerea recursurilor ca nefondate, vinovăția acestora fiind pe

deplin stabilită, iar pedepsele aplicate just individualizate.

Inculpații

au fost de acord cu susținerile apărătorilor.

C U R T E A

Asupra

recursurilor de față;

Prin

sentința penală nr.166 din 20 iunie 2002 pronunțată de Tribunalul Arad au fost

condamnați inculpații:

-

P.E.

la 8 ani închisoare

și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal,

pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000;

-

D.E.

la 3 ani închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal,

pentru infracțiunea prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.2 alin.1 din

Legea nr.143/2000.

S-a

făcut și aplicarea art.71, 64 din Codul penal.

S-a

computat prevenția de la 29 noiembrie 2001 la 4 decembrie 2001 pentru

inculpatul D.E. și de la 29 noiembrie 2001 la zi pentru inculpatul P.E..

S-a

confiscat cantitatea de 774,5 gr canabis depusă la I.G.P.Arad.

Inculpații

au fost obligați la câte 3.000.000 lei cheltuuieli judiciare către stat.

Pentru

a hotărî astfel, Tribunalul Arad a reținut că în ziua de 29 august 2001 cei doi

inculpați s-au deplasat din municipiul Arad în localitatea Vinga, de unde au

procurat 774,5 gr canabis.

În

cauză nu s-a stabilit de la ce persoane au procurat inculpații substanțele

stupefiante.

Faptele

reținute sunt probate cu procesul verbal de constatare al organelor de poliție

și declarațiile martorilor M.F., M.Ș. și C.I.

Prin

decizia penală nr.377/A/7 noiembrie 2002 Curtea de Apel Timișoara a respins ca

nefondate apelurile inculpaților care în principal au criticat pedepsele

aplicate pe care le-au apreciat prea severe.

Împotriva

deciziei au declarat recurs inculpații.

Recurentul

inculpat D.E. a criticat hotărârile pronunțate pentru greșita condamnare, în

cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii iar în

subsidiar a cerut reducerea pedepsei, motive de casare prevăzute de art.385

9

pct.12 și 14 din Codul penal.

Recurentul

inculpat P.E. a criticat hotărârile atacate pentru pedeapsa pe care o consideră

prea severă.

Recursurile

nu sunt fondate.

Inculpatul

D.E. a fost condamnat pentru complicitate la traficul de stupefiante.

Potrivit

art.26 Cod penal, complice este persoana care cu intenție înlesnește sau ajută

în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de

asemenea complice persoana care promite înainte sau în timpul săvârșirii

faptei, că va tăinui lucrurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe

făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

În cauză, probele administrate relevă

că inculpatul D.E. a avut înțelegere cu coinculpatul P.E. să-l însoțească și

să-l ajute să ajungă în posesia stupefiantelor. Pentru aceasta, D.E. a procurat

taxiul în vederea deplasării și l-a însoțit pe autor până la locul de unde a

luat canabisul și unde cei doi au fost surprinși de organele de poliție.

Așa

fiind, în mod corect instanțele au reținut că inculpatul este participant la

comiterea infracțiunii în calitate de complice, condițiile de la art.26 Cod

penal fiind satisfăcute.

În

ce privește pedeapsa, aceasta este egală cu minimul special prevăzut de lege.

Aplicarea acesteia s-a făcut cu respectarea criteriilor de individualizare de

la art.72 din Codul penal, hotărârile pronunțate fiind legale și temeinice  și

cu privire la acest aspect.

Nici

critica inculpatului P.E. cu privire la pedeapsă, nu este întemeiată.

Pedeapsa

care i-a fost aplicată este în acord cu prevederile legale ale art.72 din Codul

penal, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepselor.

Astfel,

cuantumul de 8 ani închisoare este situat la media limitelor prevăzute de legea

specială care sunt între 3 și 15 ani. N raport de pericolul social concret al

faptei și făptuitorului, această pedeapsă este corect aplicată.

În

cauză nu există nici un alt motiv de casare care ar putea crea inculpaților o

situație mai favorabilă.

Prin

urmare, în baza art.385

15

pct.1 lit.b din Codul de procedură penală,

Curtea va respinge recursurile inculpaților ca nefondate și îi va obliga pe

recurenți la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursurile declarate de

inculpații D.E. și P.E. împotriva deciziei penale nr.377 din 7 octombrie 2002 a

Curții de Apel Timișoara, ca nefondate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.E.,

perioada arestării preventive de la 29 noiembrie 2001  la 29 ianuarie 2003.

Obligă  pe recurenți să plătească statului

câte 800.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată, în ședință publică, azi 29

ianuarie 2003.