Decizia nr. 3761/2003 — ÎCCJ, Secția penală — recurs

C.S. la: două pedepse a câte 5 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (faptele din 4 mai și 28 iunie 2001); 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 lit. a) și d), cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (fapta din 30 iulie 2001) și două pedepse a câte 3 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (faptele din 4 mai 2001 și 28 iunie 2001). În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., instanța a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, în total 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.;

A.I. la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (fapta din 28 iulie 2001);

S.A.A. la 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211alin. (2) lit. a) și d), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 13 și a art. 71, raportat la art. 64 C. pen. (fapta din 30 iulie 2001);

M.D. la 5 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. a) și d), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 13 și a art. 71, raportat la art. 64 C. pen. (fapta din 30 iulie 2001);

P.S. la: 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b), art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (fapta din 28 iunie 2001); 5 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211alin. (2) lit. a) și d), cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (fapta din 30 iulie 2001) și 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 75 lit. c) și a art. 13 C. pen. (fapta din 28 iunie 2001). În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., tribunalul a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, în total 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.;

D.F. la: două pedepse a câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea a două fapte de tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 și art. 99 C. pen. (faptele din 4 mai 2001 și 28 iunie 2001) și la două pedepse a câte 2 ani închisoare, pentru comiterea a două fapte de violare de domiciliu, prevăzute și pedepsite de art. 192 alin. (2) C. pen. Tribunalul a constatat că faptele deduse judecății sunt concurente cu faptele pentru care a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 541 din 26 februarie 2002 a Judecătoriei Tr. Severin, definitivă prin decizia penală nr. 331 din 6 iunie 2002 a Tribunalului Mehedinți, astfel că a repus în individualitatea lor pedepsele contopite prin respectiva sentință penală, iar în baza art. 36 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate prin ambele hotărâri, dispunându-se ca inculpatul să execute cea mai grea pedeapsă, respectiv de 3 ani închisoare, sporită cu 6 luni, în total 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.

D.I. la 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și a art. 13 C. pen. (fapta din 28 iunie 2001);

A.G.A. la: două pedepse a câte 3 ani închisoare, pentru comiterea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și a art. 13 C. pen. și la două pedepse a câte 2 ani închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzute și pedepsite de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 99 și a art. 13 C. pen. (faptele din 4 mai 2001 și 28 iunie 2001). Conform art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., instanța a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 6 luni, în total 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.;

C.V.A. la 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211alin. (2) lit. a) și d), cu aplicarea art. 99, art. 13 și a art. 71, raportat la art. 64 C. pen. și

A.F. la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c), art. 13 și a art. 71, raportat la art. 64 C. pen. Tribunalul a dispus obligarea, în solidar, a inculpaților la plata despăgubirilor civile către părțile civile, după cum urmează : inculpații C.S., D.F., A.F. și A.G.A. (în solidar și cu părțile responsabile civilmente D.S., D.G., A.C. și A.R.) la 2.700.000 lei către C.C. și la 5.000.000 lei către P.C.; A.I., D.I., D.F.,C.S., A.G.A. și P.S. (în solidar și cu părțile responsabile civilmente D.S., D.G., D.N., D.L., A.C. și A.R.) la 2.000.000 lei către B.E. și B.N. și la 3.000.000 lei către N.V.; D.F., S.A.A., M.D., C.V.A., C.S. și P.S. (în solidar și cu părțile responsabile civilmente D.N., D.L., C.V. și C.I.) la 9.000.000 lei despăgubiri civile și 7.400.000 lei daune morale către P.C. În baza art. 118 lit. d) C. pen., instanța a dispus confiscarea în folosul statului a următoarelor sume de bani de la inculpații: P.S., 150.000 lei; M.D. 120.000 lei; D.F. 230.000 lei și de la S.A.A. 250.000 lei. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în fapt, că, în nopțile de 4 mai, 28 iunie și 30 iulie 2001, inculpații de etnie romă, în urma unor înțelegeri s-au deplasat cu un atelaj la locuințele părților vătămate: C.C., P.C., N.V., B.N. și P.C. situate în comunele Devesel și Jiana, județul Mehedinți, de unde au sustras mai multe bunuri (damigene cu vin, alimente, 9 miei, 5 saci cu făină, 7 oi ș.a.) pe care le-au împărțit între ei. Fiind surprinși de către părțile vătămate, inculpații, pentru a-și putea păstra bunurile și a se îndepărta de la locul faptei, le-au lovit pe acestea fiind necesar un număr variabil de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare (între 3 și 8 zile). Faptele, în materialitatea comiterii lor, au fost reținute pe baza plângerilor formulate de părțile vătămate, a cercetărilor la fața locului, a declarațiilor martorilor, coroborate cu cele ale inculpaților de recunoaștere, în parte, a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați. La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a luat în considerare criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv „gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor săvârșite și modalitatea în care au fost comise, respectiv, în grup, prin agresarea mai multor părți vătămate, folosind obiecte contondente și sustrăgând ce au găsit de valoare și la îndemână, fapte de natură să creeze o stare de temere privitoare la siguranța vieții personale, dar și dispoziția procesuală sinceră a inculpaților” așa cum se menționează în sentința apelată, în termen legal, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, care a vizat numai greșita individualizare a pedepselor prin renunțarea la un prim motiv de apel, referitor la corecta reținere a dispozițiilor art. 13 C. pen. Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin decizia nr. 80 din 27 februarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de parchet, apreciind corectă individualizarea pedepselor aplicate inculpaților. În termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de apel Craiova a declarat recurs considerând hotărârile pronunțate nelegale și netemeinice, întrucât, pe de o parte, faptelor de tâlhărie comise de inculpați li s-a dat o greșită încadrare juridică, corespunzătoare stării de fapt reținute și legislației penale în vigoare (Legea nr. 169/2002), iar, pe de altă parte, că pedepsele aplicate inculpaților C.S., P.S. și D.F. sunt prea mici în raport cu gravitatea infracțiunilor comise și față de pedepsele aplicate celorlalți inculpați. Cu ocazia judecării recursului, procurorul de ședință a declarat că susține numai al doilea caz de recurs, prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 teza întâi C. proc. pen., iar pe primul nu și-l însușește. Examinând hotărârile atacate în raport de cazul de recurs invocat, Curtea constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins. La stabilirea și menținerea pedepselor inculpaților: C.S., 6 ani închisoare, (rezultantă), P.S., 6 ani închisoare (rezultantă) și D.F., 3 ani și 6 luni închisoare (rezultantă), instanțele au luat în considerare, pe lângă criteriile obiective, referitoare la natura și modalitățile de comitere în concret a faptelor și pe cele care privesc datele personale ale acestora, fiind încă deosebit de tineri și fără pregătire școlară, ei se confruntă pentru prima dată cu exigențele legii penale, astfel că sancțiunile reflectă atât gradul de pericol social al faptelor, cât și al inculpaților. În consecință, nefiind întrunite cerințele cazului de recurs invocat, secția penală a Curții Supreme de Justiție, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și va deduce din pedepsele aplicate inculpaților timpul arestării preventive la zi.