ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4942/2003

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 74 din 19 martie 2003, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, au fost condamnați inculpații: - M.C.F. la: - 10 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. - 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. - În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.

- G.F.D. la: - 18 ani închisoare și interzicerea pe timp de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. - 8 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1),2 lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și interzicerea pe timp de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Au fost privați cei doi inculpați de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a celor doi inculpați iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive de la 3 iunie 2002 pentru inculpatul G.F.D. și de la 13 iunie 2002 pentru inculpatul M.C.F. până la 19 martie 2003, pentru ambii inculpați. S-a dispus restituirea către partea vătămată V.I. unei brichete, bun înregistrat la poziția 64/2002 în Registrul de corpuri delicte a Tribunalului Hunedoara. S-a constatat că părțile vătămate V.I. și Spitalul Clinic Municipal Timișoara, nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 188 din Legea nr. 3/1978 au fost obligați inculpații, în solidar la 1.317.831 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul de Urgență Petroșani. A fost obligat fiecare inculpat la câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorarul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în sumă de 600.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în data de 20 iunie 2002, inculpatul M.C.F. zis „C.” se afla în barul SC A.I. SRL Lupeni, unde de altfel își petrecea o mare parte din timp, urmărind persoanele aflate în stare de ebrietate, pe care ulterior le acosta și deposeda de bunuri. Inculpatul în prezent este arestat în altă cauză, pentru că în cursul lunii iulie 2001, împreună cu alți autori, exercitând acte de violență deosebită asupra unei persoane, pe care a dus-o în stare de inconștiență au deposedat-o de bunuri și bani.

Pe lângă aceasta a fost și este în continuare cercetat pentru comiterea și a altor infracțiuni. Astfel, în jurul orelor 20,30, victima K.E., însoțit de vărul său M.A., aflați în stare de ebrietate, s-au întâlnit cu martorul S.B.I., pe care l-a invitat cu ei să consume băuturi alcoolice la barul menționat. Aici, în timp ce martorul a jucat o partidă de biliard, victima împreună cu vărul său, au consumat băuturi alcoolice la o masă cu numitul B.A. În acest timp, inculpatul a fost văzut stând în ușa localului, observând clienții, acesta a remarcat victima că avea o sumă de bani asupra sa, astfel că a luat decizia de a-l deposeda de bani. În acest scop, când victima a părăsit localul împreună cu martorul S.B.I., i-a urmărit, întâlnindu-se pe stradă au mers împreună până la locuința victimei.

Aici victima i-a oferit spre vânzare martorului două brichete. În jurul orelor 24,00, martorul S.B.I. a intenționat să plece acasă, însă în momentul în care a deschis ușa în cadrul ei se afla inculpatul M.C.F., care i-a spus că-l caută și apoi a intrat în locuință. I-a mărturisit martorului că vrea să se răzbune pe el și că intenționa să-l omoare în acea seară, toate acestea pentru a-l determina să părăsească locuința și pentru a putea acționa asupra victimei. Între timp numitul B.A., aflat într-o avansată stare de ebrietate, și care se cunoștea cu victima, locuind adesea împreună, plecând de la bar și trecând pe lângă casa victimei și văzând ușa deschisă a intrat și văzând victima căzută lângă pat a încercat să o ridice dar nu a putut, astfel că a plecat acasă.

Inculpatul M.C.F., revenind la local l-a întâlnit pe inculpatul G.F.D., aflat la rândul său în stare de ebrietate i-a împărtășit intenția de a o deposeda pe victimă de bani și au plecat împreună spre locuința acesteia. Astfel, întrucât, aceasta încuiase ușa, cei doi inculpați au fost nevoiți să o spargă în zona sistemului de închidere. Intrând în camera în care se afla victima, inculpatul M.C.F. prinzând victima de piept a tras-o jos din pat și a întrebat-o unde ține banii, apoi împreună i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, astfel că din buzunarul hainei i-au sustras suma de 60.000 lei. Inculpatul știind că victima are mai mulți bani, i-a cerut inculpatului G.F.D. să caute prin casă, iar el a continuat să lovească victima pentru a spune unde ține banii.

Inculpatul G.F.D. a susținut că văzându-l pe coautor că lovea cu sălbăticie victima, care începuse să horcăie, i-a cerut să înceteze, apoi au mai luat din locuință o plasă în care se aflau cartofi și ouă, una dintre cele două brichete pe care era inscripționat un cap de leu, un cuțit și au părăsit locuința, îndreptându-se spre sediul SC M. SRL Lupeni situat în apropiere unde știa că de serviciu era martorul M.I.H. fratele inculpatului M.C.F. După ce au mâncat cei doi inculpați au revenit la barul SC A.I. SRL Lupeni unde i-au găsit pe martorii G.N. și T.G., cărora le-a oferit de băut. În prezența acestora, inculpatul G.F.D. i-a reproșat coinculpatului că i-a creat probleme, martorii luând cunoștință într-o oarecare măsură, deși nu recunosc acest lucru, de activitatea infracțională desfășurată de aceștia.

În jurul orei 4,00, după plecarea celor doi martori, au părăsit localul și cei doi inculpați, plecând spre locuințele acestora. Dimineața, martorul M.A., vărul victimei, mergând la locuința acestuia a găsit-o în stare de inconștiență și a anunțat poliția și salvarea. Victima a fost internată la Spitalul de Urgență Petroșani, dar apoi transferată la Spitalul Județean Clinic nr. 1 Timișoara, unde a decedat în data de 3 iulie 2001. Din raportul medico-legal de autopsie eliberat de I.M.L. Timișoara rezultă că moartea victimei a fost violentă, datorându-se insuficienței cardio respiratorii acute consecutivă unor politraumatisme cu fracturi costale multiple complicate în evoluție cu o brohopneumonie cu pleurezie, datorându-se unor lovituri repetate cu corpuri dure.

Faptele inculpaților au fost calificate în drept ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 și art. 176 lit. d) C. pen., tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. Împotriva acestei sentințe inculpații M.C.F. și G.F.D. au declarat apel solicitând desființarea acesteia și rejudecând schimbarea încadrării juridice dată faptelor în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (3) C. pen. și aplicarea unor pedepse corespunzătoare. În acordarea ultimului cuvânt, inculpații au solicitat reducerea pedepsei aplicate. Curtea de Apel Alba-Iulia prin decizia penală nr. 165 din 15 mai 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.

A motivat instanța de apel că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, încadrările juridice reținute sunt legale, iar pedepsele aplicate au fost just individualizate în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpații M.C.F. și G.F.D. criticând-o cu privire la încadrările juridice reținute și au solicitat schimbarea în infracțiunile prevăzute de art. 211 alin. (3) C. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepselor. Recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate. Loviturile aplicate victimei cu pumnii și picioarele de către inculpați care i-a cauzat acesteia fracturi multiple, cu infiltrate hemoragice epicarniene, edem meningo-cerebral și care au dus la decesul victimei, caracterizează intenția inculpaților de a ucide victima.

Moartea victimei nu s-a produs din culpă pentru a se reține infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (3) C. pen. Încadrările juridice reținute de instanțe, de omor deosebit de grav sunt legale, astfel că motivele de recurs care vizează încadrările juridice reținute nu sunt fondate. Pedepsele de 10 ani închisoare aplicată inculpatului minor M.C.F. și 18 ani închisoare aplicată inculpatului major G.F.D. au fost just individualizate în raport de pericolul social sporit al faptelor soldate cu decesul victimei, contribuția fiecăruia la săvârșirea faptelor, mobilul săvârșirii acestora și datele ce caracterizează persoana fiecăruia. În conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Se va deduce pentru fiecare inculpat partea din pedeapsă executată prin arest preventiv. Recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.C.F. și G.F.D. împotriva deciziei penale nr. 165/ A din 15 mai 2003 a Curții de Apel Alba Iulia. Deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv, pentru inculpatul G.F.D. de la 3 iunie 2002 la 4 noiembrie 2003, iar pentru inculpatul M.C.F. de la 13 iunie 2002 la 4 noiembrie 2003. Obligă inculpații la plata sumei de câte 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 4 noiembrie 2003.