ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2771/2004

P.A.M. la trei pedepse de câte 4 luni închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) (două fapte) și respectiv, alin. (2 1 ) lit. a) și e) C. pen., toate cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen. și la, pedeapsa de 154 zile închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), c) și e), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni de violare de domiciliu, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), c) și e), cu aplicarea art. 99 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 154 zile închisoare. S-a dedus din pedeapsa de executat, perioada arestării preventive de la 7 februarie la 10 iulie 2003 și s-a constatat că, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este executată. S-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea aplicată inculpatului minor P.A.M. prin încheierea din 17 iunie 2003.

V.I.D. la pedepsele de 2 ani închisoare și respectiv un an și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și e) și respectiv, alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., fapte concurente, urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

M.S.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26 – art. 27, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 și art. 76 lit. c), precum și art. 80 C. pen. În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

P.T.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), c) și e), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. b), art. 75 și art. 80 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 C. proc. pen., dintr-o infracțiune de violare de domiciliu [ (art. 192 alin. (2) C. pen.)] și o infracțiune de complicitate la tâlhărie, art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), c) și e) C. pen. I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.

P.C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare, de 2 ani și 9 luni, atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

M.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și urm., art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen. S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie și s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea de o zi, din data de 22 noiembrie 2002.

C.V. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. S-a constatat că această faptă este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, prin sentința penală nr. 843 din 19 aprilie 2002 a Judecătoriei Buzău, definitivă, prin decizia nr. 684 din 24 octombrie 2002 a Tribunalului Buzău, precum și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 37 din 13 ianuarie 2003 a Judecătoriei Buzău, în care a fost contopită pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 843/2002 a Judecătoriei Buzău, a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse de câte 3 ani închisoare și în baza art. 1 din Legea de grațiere nr. 543/2002 a constatat că pedepsele de 3 ani închisoare, aplicate prin cele două sentințe penale, sunt grațiate condiționat, atrăgându-se atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea de grațiere. În rezolvarea laturii civile a cauzei, inculpații D.F.S., P.A.M. și P.T.G., inculpatul minor D.F.G., în solidar cu partea responsabilă civilmente D.M. și inculpatul minor P.C., în solidar cu F.V. au fost obligați în solidar la 7.000.000 de lei despăgubiri civile, către partea vătămată I.S., constituită parte civilă, în cauză. De asemenea, au mai fost obligați, în solidar, inculpații D.F.S. și C.V., primul în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 1.607.070 de lei către S.N. R. Buzău. Inculpații D.F.S., P.A.M. și V.I.D., au mai fost obligați în solidar și cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 6.772.004 de lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul de Urgență Ploiești. Inculpații P.T.G., D.F.S., P.A.M., au fost obligați, în solidar, și cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 4.102.035 lei cheltuieli de spitalizare, către Spitalul Județean Buzău, cu dobânda legală aferentă. S-a luat act că părțile vătămate D.I., B.A. și M.D., nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul C.V., corpurile delicte, o cazma și un baros, iar, în baza art. 118 lit. d) C. pen., s-au confiscat de la inculpații D.F.S., P.A.M. și V.I., câte 40.000 lei, reprezentând beneficiu obținut prin săvârșirea infracțiunilor de la părțile vătămate D.I. și B.A., care nu s-au constituit părți civile în cauză și în baza aceluiași text de lege, suma de 15.000 lei de la inculpatul M.G. și 370.000 lei de la inculpatul M.G., întrucât părțile vătămate B.A. și M.D. nu s-au constituit părți civile în cauză. Inculpații au mai fost obligați la câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, inculpații minori D.P. și V., în solidar cu părțile responsabile civilmente. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în baza probelor administrate, că, la data de 12 iulie 2004, la inițiativa inculpatului D.F.S., acesta, împreună cu V.I.D. și P.A.M., prin acte de violență, au deposedat-o pe partea vătămată D.I., ce se afla pe un drum, în comuna Săhăteni, de bunurile pe care aceasta le avea într-o geantă, castraveți, roșii, pâine și un clește, în urma agresiunii aceasta suferind leziuni ce au necesitat 70 – 80 de zile îngrijiri medicale. În noaptea de 20 noiembrie 2002, în timp ce inculpații P.A.M. și M.D. au asigurat paza, inculpații D.F.S., P.A. și P.T.G. au pătruns în camera în care dormea partea vătămată, ceilalți doi inculpați asigurând paza, în fața ușii. Pentru a determina pe partea vătămată să-i dea banii, inculpatul D.F.S. l-a lovit cu o cizmă în zona feței cauzându-i un traumatism acut la ochi, care a dus la pierderea acestuia și i-a sustras suma de 200.000 de lei. Partea vătămată a fost spitalizată, fiindu-i necesare 70 – 80 zile de îngrijiri medicale și în urma agresiunii suferite a rămas cu infirmitate permanentă în ochiul stâng. În noaptea de 21 noiembrie 2002, în timp ce partea vătămată M.D. era pe peronul Gării Săhăteni, inculpații D.F.S., P.A.M. și M.G. asigurau paza, în timp ce inculpatul P.C. i-a sustras acesteia geanta cu mai multe bunuri personale. După sustragerea bunurilor, partea vătămată a încercat să le recupereze, însă inculpații D.F.S. și M.G. au lovit-o pe aceasta, sustrăgându-i și geaca și pantalonii, timp în care P.A.M., a stat de pază. În urma leziunilor cauzate, partea vătămată M.D. a avut nevoie de 8 – 10 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Geaca și pantofii sustrași au fost ascunse de inculpatul P.A.M. într-o tufă din apropiere, iar în cursul urmăririi penale, bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate. În continuare, prima instanță a reținut că la data de 2 mai 2002, inculpații D.F.S. și C.V. s-au deplasat pe terenul aparținând părții civile S.N. R. Buzău. Aflat pe raza localității Săhăteni și de la sistemul de irigații au sustras, prin dizlocare, trei hidranți din fontă, care au fost ulterior valorificate la un centru de valorificare pentru materiale refolosibile din localitatea Săhăteni, cauzând un prejudiciu părții civile, în sumă de 1.607.070 lei. Apărarea inculpatului C.V., în sensul că hidranții nu au fost dizlocați cu ajutorul unei casmale și a unui baros, ci au fost găsiți într-un șanț, a fost înlăturată ca nesinceră, în declarația de la urmărire penală, acesta descriind modul în care a sustras hidranții, declarație ce se coroborează și cu aceea a inculpatului minor D.F.S., care a recunoscut săvârșirea infracțiunii. Împotriva sentinței au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și inculpații D.F.S., V.I.D., M.S.G. și C.V., pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia nr. 120 din 17 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția penală, a fost admis apelul Parchetului, împotriva sentinței care a fost desființată, în parte, în latură penală, în ceea ce-i privește pe inculpații D.F.S., V.I.D., P.A.M. și M.S.G. și, în consecință: 1. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului minor D.F.S., în pedepsele componente de 3 ani și 8 luni închisoare, 4 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) (două fapte), alin. (2) lit. a) și e) și, respectiv, alin. (2 1 ) lit. a), c) și e) C. pen., toate cu aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. C. pen. și 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., înlătură sporul de pedeapsă de 6 luni și majorează fiecare pedeapsă cu câte un an închisoare. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul de pedeapsă de 6 ani închisoare. S-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a dedus arestarea preventivă de la 22 noiembrie 2002, la zi. 2. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului V.I.D. în pedepsele componente de 2 ani și, respectiv, un an și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și e) și, respectiv, alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., înlătură circumstanțele atenuante și majorează fiecare pedeapsă, la câte 3 ani și 6 luni închisoare, urmând ca în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare. 3. Descontopește pedeapsa rezultantă de 154 zile închisoare, aplicată inculpatului P.A.M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, în elementele componente de câte 4 luni închisoare (pentru 3 fapte) și 154 zile închisoare, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și e), cu aplicarea art. 99 și urm. și art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., înlătură circumstanțele atenuante și îl condamnă pe inculpat, pentru fiecare infracțiune, la 4 pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare, urmând ca în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare. 4. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului M.S.G., de la 2 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și art. 75 lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen. Menține restul dispozițiilor hotărârii apelate. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații D.F.S., V.I.D., M.S.G. și C.V. A obligat pe apelanții inculpați V.I.D. și M.S.G. la plata a câte 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe inculpații D.F.S. și C.V., la câte 1.000.000 lei, cu același titlu, din care 600.000 lei onorariu, pentru apărătorul desemnat din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că este fondat numai apelul parchetului, pentru considerentele următoare: Situația de fapt, împrejurările și modalitățile concrete de comitere a infracțiunilor de tâlhărie, precum și vinovăția inculpaților au fost bine reținute de instanța de fond, fiind în concordanță cu probele administrate în cauză și recunoscute de inculpați, astfel că, încadrările juridice stabilite sunt corespunzătoare. În ceea ce privește individualizarea pedepselor, Curtea constată că instanța de fond nu a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., de numărul mare al faptelor comise și de perseverența infracțională a inculpaților care, constituiți în grupuri de 3 - 4 persoane, au tâlhărit, pe timp de noapte, părțile vătămate, cauzându-le vătămări corporale grave, pentru vindecarea cărora au fost necesare 70 – 80 îngrijiri medicale, producându-se chiar infirmitate permanentă, cum este cazul părții vătămate I.S., care și-a pierdut ochiul stâng. Din actele și lucrările dosarului, rezultă că inculpatul minor D.F.S. a fost inițiatorul faptelor, fiind autor a patru infracțiuni de tâlhărie și a unei infracțiuni de furt calificat ale sistemelor de irigație, modalitatea de concepere și de săvârșire a faptelor relevând comportamentul agresiv de care a dat dovadă atât în noaptea de 20 noiembrie 2002, când, împreună cu inculpații P.A.M. și P.T.G. au pătruns în curtea părții vătămate I.S. și, prin violență, constând în aplicarea mai multor lovituri cu o cizmă de cauciuc în zona feței, urmare cărora acesta a rămas cu infirmitate permanentă, la ochiul stâng, i-a sustras bunuri și bani cât și în noaptea de 12 iulie 2002 când a lovit-o pe partea vătămată D.I. cu o șipcă din gard, în mod repetat, cu deosebire în zona capului și, după ce aceasta, a căzut la pământ, a continuat să lovească cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni grave, pentru vindecarea cărora au fost necesare 70 – 80 zile de îngrijiri medicale aflate la dosar. Drept urmare, instanța de fond nu a făcut o justă apreciere a gravității faptelor comise atunci când a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special, motiv pentru care critica parchetului este întemeiată, astfel că, față de acesta, după descontopirea pedepsei și, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., se va aplica inculpatului, pedeapsa cea mai grea. Și pedepsele aplicate inculpaților minori V.I.D. și P.A.M. nu răspund criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., întrucât, cuantumul acestora este mult prea mic, în raport de perseverența infracțională de care a dat dovadă cel de-al doilea inculpat, care a participat în calitate de complice la săvârșirea a patru infracțiuni de tâlhărie și, ținând seama de modalitatea de comitere a faptelor, curtea consideră că nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante astfel că, sub acest aspect este întemeiată critica parchetului în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați, motiv pentru care se va înlătura prevederile art. 74 C. pen. și după descontopirea pedepselor rezultante se va majora fiecare sancțiune la minimul special, urmând ca după recontopirea pedepselor inculpații să execute pedepsele cele mai mari. De altfel, pedeapsa rezultantă de 154 de zile închisoare aplicată inculpatului P.A.M. este cu mult disproporționată față de pedeapsa aplicată autorului faptelor, respectiv inculpatului D.F.S., deși conform art. 27 C. pen., complicele se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. Din succesiunea faptelor, curtea constată că aceasta a avut o contribuție importantă la săvârșirea celor patru infracțiuni de tâlhărie, întrucât i-a dat siguranța făptuitorului să comită faptele, asigurându-i paza și fără contribuția sa exista posibilitatea să nu se comită un număr atât de mare de tâlhării. De asemenea, la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului M.S.G. se constată că nu s-a ținut seama de circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen., pedeapsa aplicată acestuia, de 2 ani închisoare, este excesiv de blândă, în raport de gravitatea faptei comise, de împrejurarea că legiuitorul a prevăzut pentru această faptă, pedeapsa minimă de 7 ani închisoare, acordându-se o eficiență nejustificat de mare circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa, motiv pentru care, curtea va majora sancțiunea la un cuantum corespunzător, de natură să asigure realizarea scopului preventiv – educativ, al pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen. În ceea ce privește critica parchetului referitoare la pedeapsa aplicată inculpatului C.V., în sensul că este prea mare, deoarece acesta a comis o singură infracțiune de furt calificat, Curtea consideră că nu se justifică pentru că frecvența componentelor sistemelor de irigații, a cunoscut o amploare deosebită și legiuitorul a prevăzut pedepse mai ferme pentru stoparea acestui fenomen iar, în prezent, inculpatul este arestat în altă cauză, pentru fapte asemănătoare. În consecință, pedeapsa aplicată acestuia fiind orientată la minimul special prevăzut de lege, 4 ani închisoare, este just individualizată și nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante, cu excepția reducerii pedepselor. În raport de cele arătate, apelul parchetului fiind întemeiat, va fi admis în ceea ce-i privește pe inculpații D.F.S., P.A.M., V.I.D. și M.S.G., desființându-se, în parte, hotărârea apelată, în sensul majorării pedepselor și înlăturării circumstanțelor atenuante, față de inculpații P.A.M. și V.I.D. Critica parchetului privind aplicarea măsurii de siguranță a confiscării sumelor obținute de inculpați prin săvârșirea infracțiunii este neîntemeiată, instanța de fond, în mod corect, a confiscat câte 40.000 de lei, de la inculpații D.F.S., P.A.M. și V.I.D. și 15.000 de lei, de la inculpatul M.G., întrucât partea vătămată B.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză și sumele dobândite nu servesc la despăgubirea acesteia. Apelurile declarate de inculpații D.F.S., V.I.D., M.S.G. și C.V. privesc netemeinicia hotărârii, în sensul că pedepsele aplicate, ca întindere, sunt prea mari în raport de circumstanțele reale și personale, critică neîntemeiată potrivit considerentelor arătate, faptele reținute în sarcina inculpaților fiind foarte grave. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recursuri, inculpații D.F.S., M.S.G. și P.A.M. Recurenții, în demersurile lor, au solicitat admiterea acestora, casarea hotărârii atacate și menținerea hotărârii primei instanțe. Recursurile sunt nefondate. În admiterea recursului parchetului și desființarea parțială a sentinței apelate, instanța de control judiciar a demonstrat, punctual, temeinicia criticilor primite, încât, hotărârea pronunțată în apel este temeinică și legală, nefiind motive temeinice, pentru a se reveni la hotărârea primei instanțe. Așa stând lucrurile, Curtea va trebui să privească recursurile declarate de inculpații D.S.F., M.S.G. și P.A.M., împotriva deciziei penale atacate, ca nefondate și a le respinge, ca atare, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând, astfel, hotărârea atacată. Conform art. 88 C. pen., se va deduce, din pedeapsa aplicată inculpatului D.F.S., timpul reținerii și arestării preventive. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariilor, pentru apărările din oficiu.