ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5540/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: M.V., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, a solicitat anularea hotărârii nr. 5742/5230 din 8 iulie 2003 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri, prin care să i se recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, conform art. 1 lit. c), pentru perioadele 6 septembrie 1940 - 1 septembrie 1941 și 15 aprilie 1944 - 6 martie 1945. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1537 din 8 octombrie 2003, a admis acțiunea. Considerând hotărârea nelegală, sub aspectul stabilirii perioadei pentru care reclamantul este beneficiarul Decretului nr. 189/2000, pârâta a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în fond, respingerea acțiunii, întrucât din actele existente la dosar nu poate fi dedusă o dată a sfârșitului primei perioade de refugiu.

Recursul este nefondat. Potrivit art. 6 lit. i) din Legea nr. 189/2000, introdus prin Legea nr. 319/2002, dovedirea situațiilor reglementate de art. 1 din Legea nr. 189/2000, se face de persoanele interesate, cu acte oficiale, eliberate la cerere, de către organele competente sau prin orice mijloace de probă, prevăzute de lege. Din cartea de muncă a mamei reclamantului rezultă că în septembrie 1940, aceasta a încetat activitatea la școala primară din Ciobalaccia, județ Cahul și a revenit la post în luna septembrie 1941. Din copia extras emisă de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Argeș, rezultă că părinții reclamantului, împreună cu copiii lor (deci și reclamantul), s-au refugiat în anul 1940, în județul Argeș, comuna Ungheni.

În condițiile date, justificat instanța a admis acțiunea, stabilind că prima perioadă este cuprinsă între 6 septembrie 1940 - 1 septembrie 1941. Recursul fiind nefondat, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1537 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2004.