ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.04.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1499/2004

HOTĂRÂRE
20.04.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1499/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 41 din 5 aprilie

2002, Colegiul jurisdicțional al municipiului București a dispus: respingerea

ca rămas fără obiect, a capătului 1 de cerere din actul de sesizare al Procurorului

financiar de pe lângă Camera de Conturi a municipiului București, privind plata

către bugetul statului a sumei de 263.580.449 lei, cu titlu de daune

reprezentând cheltuieli efectuate în trimestrul I al anului 1999, din alocația

primită de la bugetul de stat, pentru activitățile circumscripțiilor sanitar –

veterinare, care începând cu 1 ianuarie 1999, au trecut în administrarea

unităților administrativ-teritoriale și a sumei de 468.701.803 lei, cu titlu de

daune, reprezentând majorările de întârziere calculate la data sesizării,

pentru cheltuieli nelegale din alocațiile bugetului de stat, a sumei de

263.580.449 lei.

A respins capătul II de cerere din

actul de sesizare, privind obligarea pârâtelor T.C., M.V., D.C. și M.E.,

privind plata în solidar către pârâta I – Direcția Sanitară Veterinară a

municipiului București, a sumei de 468.701.803 lei, cu titlu de daune,

reprezentând majorări de întârziere la care urma a fi obligată pârâta I, pentru

cheltuirea nelegală din alocațiile bugetului de stat, a sumei de 263.580.449

lei.

S-a admis în parte, capătul II de

cerere din actul de sesizare și a obligat pârâtele T.C., M.V., D.C. și M.E. la

plata în solidar, către Direcția Sanitară Veterinară, a sumei de 21.784.588 lei,

reprezentând foloase nerealizate.

A admis în parte capătul IV de

cerere din actul de sesizare și a obligat Direcția Sanitară Veterinară

București, la virarea către bugetul statului, a sumei de 16.921.183 lei, cu

titlu de restituire de fonduri din finanțările anilor precedenți și a sumei de

21.784.588 lei, reprezentând foloase nerealizate, cu același titlu, cu cheltuieli

de judecată.

Împotriva sentinței au declarat

recurs Direcția Sanitară Veterinară București, pentru capătul III din actul de

sesizare, prin care s-a dispus obligarea pârâtelor T.C., M.V. și M.E., la plata

sumei de 21.784.588 lei și respingerea acestui capăt de cerere, urmând ca SC S.C.

SRL să fie acționată în instanța de drept comun, pentru neachitarea la termen a

contravalorii utilităților și crearea unui prejudiciu constând în foloase

nerealizate.

Cu referire la pct. IV, recurenta a

depus actele, emanând de la SC S.C. SRL, existând neconcordanță între motivare

și dispozitivul sentinței și solicită respingerea cererii de obligare a

Direcției Sanitară Veterinară București, la virarea către bugetul statului, a

sumei de 16.912.183 lei.

Sentința a fost recurată și de G.V.

(fostă M.) și M.E., privind sumele de 21.784.588 lei și 16.912.183 lei.

Prin decizia nr. 140 din 5 martie

2003, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a României a admis recursul jurisdicțional

declarat de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor – Agenția

Națională Sanitară Veterinară, Direcția Sanitară Veterinară București, în parte

și a modificat sentința la pct. IV al acțiunii și s-a constatat virarea către

bugetul statului, a sumei de 16.921.183 lei, prin foaia de vărsământ nr. 368.7911

din 25 ianuarie 2002 și nr. 3594316 din 5 aprilie 2002.

S-a respins recursul jurisdicțional

declarat de M.E. și G.V., care au fost obligate și la câte 50.000 lei

cheltuieli de judecată către stat.

Pentru a pronunța astfel, secția jurisdicțională,

a avut în vedere:

Recursul Direcției Sanitară

Veterinară București s-a admis în parte, cu privire la pct. IV, constatându-se

virarea la bugetul statului, a sumei de 16.921.183 lei.

S-au respins recursurile persoanelor

fizice, întrucât somația nr. 18473 din 13 septembrie 2002, către SC S.C. SRL,

privind plata prejudiciului, inclusiv a foloaselor nerealizate pentru achitarea

cu întârziere a prejudiciului, nu a fost luată în considerare, întrucât

societatea nu a fost acționată în instanță pentru recuperarea integrală a

prejudiciului.

Împotriva deciziei nr. 140 din 5

martie 2003 a formulat recurs Direcția Sanitară Veterinară a municipiului

București, criticând-o astfel:

Urmare a demersurilor făcute de

Direcția Sanitară Veterinară a municipiului București, SC S.C. SRL a achitat

suma de 21.784.588 lei reprezentând foloase nerealizate, prin O.P. nr. 409 din 1

iunie 2003 și în acest sens, solicită exonerarea de plata acestei sume în

solidar, a pârâtelor T.C., G.V. (fostă M.) și M.E.

Analizându-se actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Pârâtele T.C., G.V. și M.E., care au

rămas obligate în solidar, la plata sumei de 21.784.588 lei, prin respingerea

recursurilor jurisdicționale [decizia nr. 140 din 5 martie 2003 a secției jurisdicționale

a Curții de Conturi a României], nu au atacat-o cu recurs la Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Recursul declarat de Direcția

Sanitară Veterinară a municipiului București, în numele altor persoane, deși

acestea au fost părți în proces, este lipsit de interes și se va respinge ca

atare.

Faptul că suma în litigiu a fost

achitată de SC S.C. SRL, poate fi invocată de intimate, în cadrul executării

imputației.

Respinge recursul declarat de

Direcția Sanitară Veterinară a municipiului București împotriva deciziei nr. 140

din 5 martie 2003 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 aprilie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1043/2004
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Colegiul Jurisdicțional al Municipiului București, prin sentința nr. 81 din 30 mai 2001, a admis în parte actul de sesizare nr. II/63/18 octombrie 2000
ÎCCJ 2005-09-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4287/2005
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la 14 mai 2004, reclamanta SC I. SRL, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice
ÎCCJ 2004-01-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 312/2004
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 12 din 25 octombrie 2001, Curtea de Conturi, Secția jurisdicțională a respins ca nefondate recursurile jurisdicționale formulate de Con
ÎCCJ 2004-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2123/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC M.L. SRL București a formulat acțiune, înregistrată sub nr. 3308/CA din 12 martie 2003, la Tribunalul București, secția a VIII-a, prin care
ÎCCJ 2001-11-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 452/2004
nefondat. Astfel este necontestată suma de 9.971.364 lei ce reprezintă majorări de întârziere, plătite din vina celor doi recurenți care nu au respectat termenul de 31 decembrie 1999 privind regularizarea cheltuielilor efectuate în anul 199
Sursă