ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2254/2004

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 860/2003,

Curtea de Apel București a respins ca nefondată, acțiunea introdusă de

reclamanta T.F., prin mandatar I.G., împotriva pârâtei Comisia pentru

constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă din cadrul Ministerului

Justiției.

Prin aceeași hotărâre, a fost

respinsă ca fără calitate procesuală activă, acțiunea reclamanților M.E. și

M.N., prin același mandatar, I.G.

Pentru a pronunța sentința

menționată, Curtea de Apel a reținut în esență că reclamanții, în calitate de

succesori ai defunctului M.A., condamnat pentru motive politice, au solicitat

acordarea calității de luptător în lupta anticomunistă, tocmai ca efect al

descendenței lor directe după antecesorul acestora.

Cum prevederile O.U.G. nr. 214/1999

permit recunoașterea acestei calități, numai persoanelor condamnate ori supuse

unor măsuri represive administrative, iar în speță, nu este vorba de astfel de

persoane și în plus, pârâții 2 și 3 nici nu s-au adresat cu o cerere prealabilă

Comisiei speciale din cadrul Ministerului Justiției, soluția de respingere

pentru motivele arătate, s-a impus.

Împotriva sentinței Curții de Apel,

în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., au declarat recurs

reclamanții, prin mandatarul I.G.

În motivarea recursului, reclamanții

au invocat faptul că în mod greșit instanța de fond nu a reținut calitatea de

luptător într-o organizație de rezistență anticomunistă a tatălui lor Tot în

mod greșit, aceeași instanță a apreciat că reclamanți ar fi solicitat pentru

ei, recunoașterea acestei calități, când, în realitate, nu au solicitat acest

lucru pentru ei, ci doar pentru tatăl acestora.

Examinând recursul pârâtei, prin

prisma criticii formulate, se constată că acesta este nefondat.

Astfel, în mod greșit recurenții au

invocat faptul că, în realitate, au solicitat recunoașterea pentru ei însăși a

acestei calități. Așa după cum s-a precizat atât în fața Comisiei din cadrul

Ministerul Justiției, cât și în fața instanței, reclamanta T.F. a arătat în mod

expres că solicită acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă,

pentru ea, și nu pentru tatăl său. Aceasta, în scopul beneficierii de

facilitățile acordate de lege, categoriilor de persoane încadrate în textul

O.U.G. nr. 214/1999.

De asemenea, și ceilalți doi

reclamanți au făcut aceeași precizare, inclusiv în motivele de recurs în care

menționează că au solicitat recunoașterea calității de „urmaș în rezistența

anticomunistă”. Prin urmare, obiectul pricinii a fost bine determinat de către

prima instanță, atât prin prisma cererii introductive, a actelor dosarului, cât

și a precizărilor special solicitate pe parcursul desfășurării procesului.

Cum dispozițiile art. 1, 5 și 6 din

O.U.G. nr. 214/1999, recunosc calitatea de pretinsă doar autorilor direcți ai

luptei de rezistență, rezultă că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.

În ce privește pârâții-recurenți M.E. și M.N., pe

lângă faptul că și ei au făcut aceeași precizare în legătură cu obiectul

acțiunii, trebuie constatată corecta reținere a lipsei calității lor procesuale

active, decurgând din faptul neparcurgerii procedurii prealabile introducerii

acțiunii judecătorești, procedură obligatorie potrivit art. 6 din O.U.G. nr.

214/1999.

Nefiind îndeplinit nici unul din

motivele de recurs, prevăzute de art. 304 C. proc. civ., urmează ca în temeiul

art. 312 C. proc. civ., coroborat cu art. 296 din același cod, recursul să fie

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de T.F.,

M.E. și M.N., împotriva sentinței civile nr. 860 din 10 iunie 2003 a Curții de

Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 iunie 2004.