ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2774/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 13 iulie 2009, petenta SC M.C. E.I. SA București a solicitat instanței, suspendarea executării sentinței nr. 8085 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, până la soluționarea cererii de suspendare a executării sentinței formulate în cadrul apelului. Prin sentința nr. 93 din 22 iulie 2009, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis cererea petentei SC M.C. E.I. SA București, reținând în esență, că prin sentința nr. 8085 din 26 mai 2009, instanța a dispus obligarea petentei, în solidar cu pârâta SC S.M.R. SA Balș, la plata sumei de 7.019.619,58 lei, reprezentând contravaloare fier vechi și piese recuperate ca urmare a dezmembrării vagoanelor și penalități de întârziere.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel petenta SC M.C. E.I. SA București, iar la data de 13 iulie 2009, aceasta a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinței apelate, până la soluționarea cererii de suspendare formulate în cadrul apelului. În argumentarea soluției pronunțate, instanța a reținut că în speță, sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 581 și urm. C. proc. civ., atât în ceea ce privește urgența măsurii, vremelnicia și neprejudicierea fondului. Împotriva sentinței nr. 93 din 22 iulie 2009, a declarat recurs S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA București, solicitând în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și art. 582 alin. (1) același cod, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În subsidiar, a solicitat admiterea recursului și respingerea cererii de suspendare provizorie a executării sentinței nr. 8085 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială. Criticile aduse sentinței recurate vizează, în esență, nulitatea hotărârii recurate, în temeiul dispozițiilor art. 105 și urm. C. proc. civ., având în vedere că instanța a pronunțat o hotărâre fără respectarea dreptului la apărare și fără respectarea principiului contradictorialității, deoarece la judecarea pricinii, nu a fost citată, fiind astfel împiedicată în a-și pregăti apărarea și a combate susținerile petentei. În ceea ce privește fondul cauzei, recurenta a susținut netemeinicia soluției pronunțate, având în vedere că motivele invocate de petentă nu sunt de natură a conduce la luarea măsurii suspendării executării.

Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate, exercitarea drepturilor procedurale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege. Totodată, aceleași dispoziții legale exclud examinarea în fond a unei cereri formulate sau a unei căi de atac, în alte condiții decât cele statuate prin legea procesuală. În raport de principiul consacrat prin textul de lege sus evocat, admisibilitatea unei căi de atac, și pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Or, potrivit art. 403 alin. (4) teza a II-a C. proc.

civ., încheierea prin care s-a dispus asupra suspendării provizorii a executării, până la soluționarea cererii de suspendare, nu este supusă niciunei căi de atac. În speță, hotărârea recurată vizează suspendarea provizorie a executării silite a unei hotărâri, în condițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., iar împrejurarea că instanța face referire în considerentele hotărârii, la dispozițiile art. 581 C. proc. civ., vizează exclusiv caracterul urgent, specific acestei proceduri speciale, dar în mod evident, cauza de față nu are caracterul unei ordonanțe președințiale, având în vedere dispozițiile speciale ce reglementează procedura suspendării provizorii a executării. Așadar, în raport de principiul statuat prin dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc.

civ., recursul urmează a fi respins ca inadmisibil, ca urmare a faptului că hotărârea atacată nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA București, împotriva sentinței nr. 93 din 22 iulie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2009.