ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2642/2010

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 78 din 3 februarie 2010 Tribunalul București a condamnat pe inculpatul P.P., fiul lui Y. și al M., la 1 an închisoare, pentru infracțiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și la 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen. În baza art. 33 - 34 s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. S-a computat din durata pedepsei perioada arestului preventiv de la 15 august 2009 la zi.

În baza art. 117 C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei. S-au confiscat de la inculpat o rolă scotch dublu adeziv, un telefon marca N. cu cartelă sim, o machetă de telefon inscripționat, un dispozitiv artizanal de copiere a cardurilor, un alt telefon marca N. de culoare argintie cu cartelă sim. S-au restituit către inculpat un ceas marca F., 5 bancnote a câte 50 Leva, 1 bancnotă a 2 Leva, 6 documente în limba bulgară, autoturismul marca P. Inculpatul a fost obligat la 3500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că inculpatul împreună cu o persoană neidentificată au instalat un dispozitiv artizanal în zona de introducere a cardurilor bancare de la ATM aparținând BCR, situat în sectorul 2, cu ajutorul căruia au copiat informații de pe banda magnetică a cardurilor aparținând mai multor persoane care au efectuat tranzacții la bancomat, iar pentru copierea codului de securitate pin au montat un dispozitiv electronic de filmat. Cei doi făptuitori au fost surprinși de lucrători ai B.C.C.O. București în timp ce efectuau activitățile mai sus arătate, fiind somați, inculpatul împreună cu cealaltă persoană au fugit de la locul faptei. Se reține că unul a reușit să dispară, lucrătorii de poliție neputând folosi armele din dotare datorită trecătorilor din zonă, a căror viață ar fi fost pusă în pericol.

Inculpatul P.P. a fost reținut însă, percheziționat, asupra lui găsindu-se obiectele descrise în conținutul expunerii. Instanța fondului a arătat că din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 1067189 din 9 iulie 2009 întocmit de Institutul pentru tehnologii avansate din cadrul S.R.I. cu privire la dispozitivul artizanal de copiere a cardurilor bancare a rezultat că dispozitivul confecționat din material plastic, montat de făptuitori pe corpul bancomatului prezintă prin dimensiune, formă și culoare similitudini constructive cu un echipament de tip „gură de bancomat” care se poate monta cu ușurință peste panoul frontal al unui echipament de tip ATM. Analiza conținutului memoriei dispozitivului a condus la identificarea fișierului de dimensiune 93,5 MB.

A fost evidențiată o secvență de date a cărei decodificare a condus la obținerea următorului șir alfa numeric ce are o structură coerentă similară celei utilizate în sistemele bancare: 4689180157573155=1008126. Din adresa din 12 octombrie 2009 a BCR a rezultat că la data de 15 august 2009, ora 9:54:59 cardul bancar a fost tranzacționat la ATM-ul din sectorul 2. Instanța fondului a arătat că starea de fapt a fost reținută în baza procesului verbal de prindere în flagrant, declarația martorului S.G.M., raportul de constatare tehnico-științifică mai sus citat, adresele B.C.R. și declarațiile inculpatului. Faptele inculpatului P.P.

de a instala un dispozitiv artizanal în zona de introducere a cardurilor bancare cu ajutorul căruia a copiat informațiile de pe banda magnetică a cardurilor aparținând mai multor persoane care au efectuat tranzacții la acest bancomat, iar pentru copierea codului pin a montat un dispozitiv electronic de filmat constituie elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și complicitate la falsificarea instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, respectiv, art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., a conchis instanța fondului.

Prin Decizia penală nr. 97/ A din 22 aprilie 2010 Curtea de Apel București a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul P.P. În baza art. 334 a schimbat încadrarea juridică dată faptelor din art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 în infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu referire la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002. Instanța apelului a înlăturat aplicarea art. 74 - 76 C. pen. și în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu referire la art. 24 alin. (1) din Legea 365/2002 l-a condamnat pe inculpatul P.P. la 3 ani închisoare. A făcut și aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pentru fiecare din cele 2 pedepse. În baza art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani pe lângă pedeapsa de 3 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că este întemeiată critica inculpatului referitoare la reținerea în sarcina sa a tentativei la complicitate la infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată în modalitatea prev. de art. 20 C. pen. și art. 26 C. pen.

cu referire la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002. Instanța Curții de Apel București a motivat că hotărârea fondului este greșită și pentru reținerea nejustificată în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. referitoare la buna lui conduită înainte de săvârșirea infracțiunii. S-a arătat că inculpatul a săvârșit fapta cu altă persoană rămasă neidentificată cu care inculpatul din cauză a premeditat venirea în România și, deși surprins de poliție, inculpatul a încercat să opună rezistență. Instanța apelului a arătat că prima instanță a acordat valoare de circumstanță atenuantă lipsei antecedentelor penale și a făcut aplicarea acestor circumstanțe doar pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen.

rap. la art. 24 alin. (1) din Legea 365/2002, omițând să procedeze în același mod și pentru cealaltă infracțiune. Referitor la circumstanțele atenuante instanța apelului a arătat că este netemeinică reținerea acesteia, motiv pentru care a înlăturat-o. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul P.P. care nu l-a motivat în termenul prev. de art. 385 10 din C. proc. pen. În concluziile sale orale a criticat decizia atacată pentru modul de individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă, acesta fiind un caz de casare ce poate fi examinat și din oficiu de către instanță. Înalta Curte examinând recursul inculpatului conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. constată că acesta este nefondat.

Potrivit art. 72 C. pen. referitor la criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Raportat la aceste criterii Înalta Curte observă că inculpatul a intrat în România împreună cu un alt cetățean bulgar cu voința manifestă de a comite infracțiuni, respectiv pentru a obține venituri pe căi ilegale în dauna cetățenilor din România. Faptele inculpatului și ale persoanei neidentificate care a acționat împreună cu acesta au fost premeditate, dovadă fiind obiectele găsite asupra inculpatului.

Pe de altă parte, Curtea observă că pedeapsa aplicată inculpatului este mai aproape de limita minimă prevăzută de lege, că într-adevăr nu există nici un motiv de atenuare a răspunderii penale a inculpatului, astfel că o reducerea pedepsei ar fi nelegală. Potrivit art. 52 C. pen. referitor la scopul pedepsei, aceasta este o măsură de constrângere, un mijloc de reeducare a condamnatului, pedeapsa trebuind să prevină săvârșirea de noi infracțiuni. Or, în practica instanței, aceasta constată o recrudescență a infracțiunilor de genul celor comise de inculpat, infracțiuni săvârșite de cetățeni străini care pătrund în țară special în acest scop. Examinând cauza și potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen. Înalta Curte constată că nu există nici un alt motiv de casare care ar putea crea o situație mai favorabilă inculpatului. Așa fiind, va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului P.P., va computa din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive și-l va obliga la 225 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, onorariul apărător din oficiu, se va avansa din fondurile M.J.L.C. Curtea apreciază că prestația apărătorului din oficiu care nu a formulat motive scrise conform dispozițiilor art. 385 10 C. proc. pen., cu 5 zile înaintea primului termen de judecată, și care nu a pus nici concluzii orale în cauză, este suficient a fi remunerată cu suma de 25 lei pentru studiul dosarului.

Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curții de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.P. împotriva Deciziei penale nr. 97/ A din 22 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 15 august 2009 la 2 iulie 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J. Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 2 iulie 2010.