ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3038/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3038/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția I penală, prin

Sentința penală nr. 14 din 8 ianuarie 2010 a condamnat pe inculpații:

închisoare pentru infracțiunea de deținere de echipamente în vederea

falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea

nr. 365/2002 și la 1 an și 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de punere în

circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate, prevăzută de art.

24 alin. (2) din aceeași lege, cu aplicarea art. 74 lit. a) și a art. 76 C.

pen.

În baza art. 33 - 34

C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 10 luni

închisoare.

În baza art. 81 - 82

C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata

termenului de încercare de 3 ani și 10 luni.

Inculpatului i s-au

pus în vedere dispozițiile art. 83 C. pen. și s-a făcut aplicarea art. 65 alin.

(3) și a art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 350 C.

proc. pen. s-a dispus punerea, de îndată, în libertate, a inculpatului, dacă nu

este arestat în altă cauză.

6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr.

365/2002.

S-a făcut aplicarea

art. 71 și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

închisoare pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr.

365/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dispus

confiscarea, de la inculpați, a următoarelor bunuri: cardul cu nr. XXXXX, un

dispozitiv electronic confecționat artizanal, un telefon mobil N. disimulat în

baghetă din material plastic, un cutter, o rolă scotch adezivă dublă, un

clește, 3 șurubelnițe, 3 încărcătoare pentru telefon N.

S-a mai dispus

restituirea către inculpatul D.G., a 3 cartele telefonie fixă, card ING -

XXXXX, card ING - XXXXX, card R.B. - XXXXX, telefon .... cu baterie, cartelă

SIM C., 45 RON consemnată la CEC, către inculpatul O.T., a unui telefon N. cu

cartelă V. și acumulator, iar către inculpatul C.S., a unui telefon N. cu

cartelă SIM C. și acumulator.

Totodată, de la

inculpatul O.T., s-a dispus confiscarea a 180 RON.

Pentru a pronunța

hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Brigada de Combatere

a Criminalității Organizate București, cu lucrarea penală nr. 929681/2008, a

transmis Parchetului de pe lângă Tribunalul București (Dosar nr. 1227/P/2009),

mai multe plângeri, printre acestea și pe cea formulată de B.C.R., prin care se

semnala instalarea, de către autori necunoscuți, pe ATM-ul 856 Sucursala TV, la

26 aprilie 2009 și pe ATM-ul 927 Sucursala VB, la 30 aprilie 2009, a unor

dispozitive de copiere a informațiilor aflate pe benzile magnetice ale

cardurilor bancare.

În acest context,

Departamentul Fraude al B.C.R. detaliase că la 26 aprilie 2009, în intervalul

orar 10:40 - 11:50, pe ATM-ul 856 fusese instalat un dispozitiv de copiere a

cardurilor, retrageri frauduloase de numerar efectuându-se de la ATM-urile din

Năvodari, județul Constanța, iar la 30 aprilie 2009, în intervalul 17:40 -

18:58, pe ATM-ul 927, a fost instalat dispozitiv de copiere, în ziua următoare

retrăgându-se numerar din conturi fraudate, tot de pe ATM-uri din același oraș.

Materializarea

activităților de urmărire penală, la 4 mai 2009, a evidențiat că, în jurul

orelor 17:00, supraveghindu-se Calea 13 S - Șoseaua P, în perimetru fiind

amplasat ATM-ul 856, s-a observat o persoană de sex masculin cu comportament

suspect, vârsta acesteia era de aproximativ 25 ani, constituție atletică, ten

deschis, barbă, îmbrăcată cu pantaloni de tip blugi, culoarea albastră, geacă

fâș neagră, șapcă neagră, aceasta se afla în fața bancomatului și îl vizualiza

atent atunci când cineva efectua operațiuni.

Simulând efectuarea

unei tranzacții, un lucrător operativ a verificat ATM-ul, a constatat că pe

acesta era montat un dispozitiv artizanal de copiere a informațiilor de pe

carduri, avea culoarea negru, imita perfect fanta de introducere a cardului,

precum și o baghetă gri, amplasată deasupra display-ului și prevăzută cu un

orificiu de filmare, probabil, a codului de securitate PIN, ATM-ul era Siemens

și funcționa.

Pentru a se urmări

dacă persoane vor reveni pentru recuperarea dispozitivelor de copiere, s-a

decis supravegherea, în continuare, a zonei.

Persoana suspectă

continua să se plimbe prin fața unității bancare, traversa strada, revenea la

locul inițial, în tot acest timp vizualizând atent ATM-ul.

Spre orele 20:00,

persoana a traversat Calea 13 S, s-a deplasat pe Șoseaua P, iar în zona din

apropierea unei Sucursale BCR, s-a întâlnit cu o alta, în vârstă de aproximativ

28 ani, de înălțime 1,70 m, corpolentă, păr tuns scurt, față rotundă, îmbrăcată

într-o bluză de trening gri deschis și blugi, au discutat câteva minute, după

care persoana cu barbă și-a luat șapca de pe cap și a introdus-o în buzunarul

gecii. A doua persoană, s-a deplasat pe Calea 13 S spre intersecția cu Șoseaua

S și a intrat în Complexul P.

Prima persoană, de

această dată purtând șapca, s-a deplasat în intersecție, de aici vizualizând

ATM-ul.

În continuare, cei

doi s-au reîntâlnit în zona Complexului P, au vorbit, primul a revenit la ATM

și de pe acesta a ridicat, din fantă, dispozitivul de copiere a cardurilor.

Având asupra sa

dispozitivul, persoana s-a deplasat pe Calea 13 S, s-a întâlnit cu cealaltă și

i-a dat obiectul, întâlnirea având loc la aproximativ 200 m de ATM.

A doua persoană,

mergând spre Șoseaua S, s-a întâlnit cu o a treia persoană, bărbat în vârstă de

aproximativ 35 de ani, înalt de circa 1,80 m, față ovală, păr tuns scurt,

solid, îmbrăcat cu bluză albă cu verde, pantaloni închiși, aceasta părând a

aștepta. Cei doi s-au îndreptat în zona Stației PM, aici rămânând în așteptare.

Spre orele 20:30,

prima persoană s-a întors la ATM, a verificat să nu fi văzută și a ridicat

bagheta, după care s-a îndreptat spre ceilalți.

Constatând

intervenția lucrătorilor operativi, persoana a aruncat bagheta.

Procedându-se la

identificarea acestei persoane în prezența martorului asistent M.P.A., s-a

constatat că se numește O.T. Fiind percheziționat, asupra s-a s-au găsit o

șurubelniță roșie, cu inserție transparentă, un card Travel XXXXX ce avea bandă

magnetică, un telefon mobil N gri cu cartelă V. și acumulator. Lângă

respectivul, s-a găsit bagheta demontată, după cum s-a descris, de culoare gri,

în interior se afla un telefon mobil N, în stare de funcționare pe aplicație

video-filmare.

Fiind imobilizate și

celelalte două persoane, în prezența martorului asistent C.A., s-a constatat:

- persoana bărbat de

aproximativ 28 ani era C.S., asupra acestuia găsindu-se două șurubelnițe mici,

precum și dispozitivul de copiere a cardurilor demontat astfel cum s-a descris;

- 3-a persoană

bărbat, mai în vârstă, era D.G., asupra acestuia găsindu-se un portofel maron

ce conținea 45 RON, cartea de identitate, permisul de conducere auto, acte

personale, 3 cartele telefonie fixă, card ING (2 buc.), card RB, telefon mobil

....., cartelă SIM C și certificat de înmatriculare auto M.

La acel moment, D.G.

a susținut că autoturismul se afla la Năvodari, dar procedându-se la depistare,

a fost găsit în apropierea locului unde au fost identificat el și C.S.,

respectiv pe Aleea B.

În prezența

posesorului și a aceluiași martor asistent, s-a realizat controlul

autoturismului, aici fiind găsite un cutter, o rolă schotch dublu adezivă, un

dispozitiv bluetooth negru cu gri marca DSP cu, 3 încărcătoare auto pentru

telefoane mobile N, un clește de tăiat, un alt cutter și resturi de bancă

schotch. S-a mai constatat că autoturismul avea cheia în contact.

Audierea celor trei a

evidențiat că O.T. îl cunoștea pe C.S., s-au înțeles ca la 3 mai 2009 să se

deplaseze în București cu autoturismul M., nr. înmatriculare XXXXX, împreună cu

G. -, s-au plimbat în zonele descrise, au vizionat dispozitive pe ATM-uri -

O.T. a utilizat cardul - test descoperit asupra sa, a declarat, pentru a

verifica dacă ATM-ul funcționează.

S-a mai relatat că la

4 mai 2009 s-au reîntors în București, la propunerea lui C.S. au hotărât

montarea dispozitivelor de copiere pe ATM-ul 856, lucru realizat și tot la

sugestia lui C.S., a ridicat dispozitivul și i l-a înmânat -, după care, tot la

intervenția celui din urmă, a ridicat și bagheta.

În ce privește cardul

Travel, O.T. a relatat că i-a fost dat de D.G. pentru a simula efectuarea unei

tranzacții și pentru a verifica dacă este bine fixat pe fanta ATM-ului.

C.S. a declarat că la

4 mai 2009 s-a deplasat la București pentru o întâlnire cu D.G., au mers la M,

s-au despărțit cu ideea de a se reîntâlni în zona hotelului M., aici,

întâmplător, s-a întâlnit cu O.T., care i-a înmânat un dispozitiv metalic

pentru a-l ține, iar cu D.G. s-a întâlnit în zona 13 S pentru că l-a apelat telefonic.

D.G. a declarat că la

4 mai 2009 s-a întâlnit cu C.S. în Constanța, acesta rugându-l să se deplaseze

la București, aici au vizitat complexul P., s-au despărțit și urma să se

reîntâlnească.

Lucrătorii B.C.R. au

comunicat, referitor cardului T., că a fost folosit la 4 mai 2009, orele 17:00,

fără a se efectua operațiuni. Același card a mai fost folosit la 3 mai 2009 la

ATM-ul 652 situat lângă ATM-ul 856 și la 30 aprilie 2009 la ATM-ul 927, de

asemenea, fără a se efectua operațiuni.

Probatoriul a relevat

că la ATM-ul 927 BCR, în 30 aprilie 2009, s-au montat dispozitive de copiere

informații, din conturi efectuându-se retrageri frauduloase de numerar de la

ATM-uri situate în Năvodari.

Adresa BCR nr. SS5 -

4847 din 5 mai 2009 și suportul optic marca O.F. ce conținea imaginile

surprinse de sistemul electronic de securitate al ATM-ului B.C.R. 856 din 4 mai

2009, a captat înregistrarea timpilor când O.T. a montat și demontat

dispozitivele de copiere a cardurilor bancare.

Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 1067149 din 15 iunie 2009 a înscris că

dispozitivele ridicate de lucrătorii operativi cu ocazia prinderii în flagrant

a celor 3, sunt destinate copierii informațiilor de carduri bancare și

înregistrării cardurilor PIN tastate de utilizatorii instrumentelor de plată.

S-a mai înscris că

analizat mediului de stocare pe telefonul mobil disimulat în bagheta atașată

ATM-ului, a identificat fișierul „3 GP” specific fișierelor video generate de

telefoane mobile -, ceea ce înseamnă că echipamentele erau funcționale.

În cauza detaliată,

s-a conexat și Dosarul nr. 1802/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

București, format urmare declinării Dosarului nr. 3688/P/2009, al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, obiectul formându-l sesizarea lui G.S.

prin care acesta reclamase că din contul cardului emis de M.B., i-a fost

retrasă suma de 180 RON de la un ATM din județul Constanța.

În motivarea

sesizării, persoana a adus la cunoștință că la 6 februarie 2009, cu cardul

personal, a efectuat plăți către agenți economici, iar la 11 februarie 2009 a

constatat că din cont îi lipsește suma de 180 RON, iar lucrătorii băncii i-au

transmis că banii au fost tranzacționați fraudulos în 18 februarie 2009, pe

raza județului Constanța.

Imaginile surprinse

de aparatura băncii au relevat că în 8 februarie 2009, de la ATM-urile 736

B.R.D. și XXX M.B. din Constanța, din contul lui G.S., a retras sume, O.T.

Prezentându-i-se

imaginile video în care apare în timp ce efectua retrageri frauduloase de

numerar utilizând informațiile sustrase și inscripționate pe un card

falsificat, O.T. nu a dorit să declare.

Suportul optic marca

T. ce conținea imagini de la ATM-ul BRD Soveja din 8 februarie 2009 a stocat

imagini care relevă că O.T. este cel care a efectuat retragerile frauduloase

din contul lui G.S. prin folosirea unui mijloc de plată electronică falsificat.

Totodată, suportul

optic marca V. conținând imaginile de la ATM-ul M.B. Constanța din 8 februarie

2009 a stocat prezența lui O.T. care a efectuat retrageri frauduloase din contul

lui G.S., utilizând un mijloc de plată electronică falsificat.

La cercetarea

judecătorească, inculpatul O.T. a declarat că a deținut și a montat un

dispozitiv de copiere a codurilor PIN la un bancomat situat pe Calea 13 S din

București, dar a negat participarea celorlalți doi inculpați.

Inculpatul D.G. a

negat implicarea sa în cauză, a recunoscut că este prieten cu coinculpatul C.S.

despre care știa din 2008 că „se ocupa cu transferuri de bani prin W.”, dar nu

a explicat plauzibil și coroborat, modul de deplasare la București, precum și

prezența sa în zona infracțională.

Inculpatul C.S. a

declarat că în zona hotelului M. s-a întâlnit întâmplător cu O.T., au discutat

despre posibilitatea deplasării lor spre Constanța cu mașina lui D.G., O.T. i-a

dat două șurubelnițe, l-a întrebat ce reprezintă acele obiecte, precum și

dispozitivul metalic, i s-a răspuns că nu este treaba lui, ci numai să le țină,

polițiștii fiind cei care, cu ocazia percheziției, i-au explicat destinația

dispozitivului.

Instanța de fond,

coroborând materialul probator, a încadrat faptele inculpatului O.T., în

infracțiunile de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronică și punere în circulație a instrumentelor de plată

electronică falsificate, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și de art.

24 alin. (2) din aceeași lege.

În ce-l privește pe

inculpatul C.S., fapta sa, de deținere a unui dispozitiv de copiere a

informațiilor bancare, precum și a unui dispozitiv video, anexă a aceluia,

destinat captării codurilor PIN aferente cardurilor utilizate, pe ambele

remițându-le coinculpatului O.T. în vederea instalării pe ATM-ul 856, urmată de

asigurarea pazei locului, a fost încadrată în infracțiunea de deținere de

echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică,

prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea dispozițiilor art. 33

lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului

D.G., de a sprijini activitatea infracțională a coinculpaților, respectiv

transportarea lor, la 3 mai și 4 mai 2009, cu autoturismul personal, la și de

la locul faptelor, de a supraveghea locul faptelor, de a le pune la dispoziție

autoturismul pentru pregătirea instrumentelor utilizate, a fost încadrată în

complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen., la infracțiunea de deținere de

echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică,

prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea dispozițiilor art. 37

lit. b) C. pen. (recidiva post-executorie).

Împotriva sentinței,

au declarat apeluri, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și cei trei

inculpați.

Parchetul și-a

motivat apelul pe nelegala aplicare, în ce-l privește pe inculpatul O.T., a

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. pentru

infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 și pe

omisiunea reținerii acestei circumstanțe și în ce privește infracțiunea

prevăzută de art. 25 din aceeași lege, pe greșita aplicare, tot cu referire la

inculpat, a art. 65 alin. (3) C. pen., pe greșita aplicare a dispozițiilor art.

118 lit. e) C. pen., pe nemotivarea cuantumului cheltuielilor judiciare la care

au fost obligați inculpații, precum și pe netemeinicia pedepselor aplicate

inculpaților.

Inculpatul D.G. a

criticat sentința instanței de fond pentru greșita stabilire a situației de

fapt și nelegala sa condamnare, pentru netemeinicia pedepsei aplicate și pentru

nelegala aplicare a pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) C. pen.

În motivele de apel

scrise, inculpatul a cerut achitarea sa în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2

lit. a), cu referire la art. 10 lit. d) C. proc. pen. -, opinând că faptei îi

lipsește latura obiectivă. În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea unei

pedepse situată spre minimul special prevăzut de textul incriminator.

Apelul inculpatului

C.S. a criticat sentința pentru netemeinicia pedepsei aplicate și pe nelegala

aplicare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen. în condițiile în care instanța de fond nu a

motivat-o.

O.T. și-a motivat

apelul pe greșita sa condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002, pe netemeinicia pedepsei aplicate și pe nelegala

dispunere a obligării inculpatului la plata de cheltuieli judiciare într-un cuantum

mult diferențiat.

Curtea de Apel

București, secția I penală, prin Decizia penală nr. 94A din 27 aprilie 2010, a

admis apelul formulat de parchet, a desființat sentința instanței de fond și în

baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 365/2002 a condamnat pe inculpatul

O.T. la 1 an închisoare. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2002, același inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea

art. 71 și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza dispozițiilor

art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen. s-a decis contopirea pedepselor și

executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza dispozițiilor

art. 25 din Legea nr. 365/2002 inculpatul C.S. a fost condamnat la 2 ani și 6

luni închisoare.

S-a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 71 și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza dispozițiilor

art. 26 C. pen., raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen., inculpatul D.G. a fost condamnat la 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea

art. 71 și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a decis

confiscarea, de la inculpați, a următoarelor bunuri:

- card nr. XXXX,

dispozitiv electronic confecționat artizanal, telefon mobil N disimulat în

bagheta din material plastic, un cutter, o rolă scotch dublă adezivă, un

clește, 3 șurubelnițe, 3 încărcătoare auto pentru telefon mobil N.

S-a mai decis

restituirea, către inculpatul D.G., a:

- 3 cartele telefonie

fixă, card ING (2 bucăți individualizate la pag.12 a hotărârii), card R.B.,

telefon, cartelă SIM C., suma de 45 RON consemnată la CEC;

Către inculpatul

O.T., a:

- unui telefon mobil

N seria IMEI cu cartelă V. și acumulator;

Către inculpatul

C.S., a:

- unui telefon mobil

N cu cartelă SIM C. și acumulator.

S-a mai decis

confiscarea de la inculpatul O.T. a sumei de 180 RON.

Apelurile formulate

de inculpați au fost respinse ca nefondate.

Inculpații au fost

obligați la plata sumei de câte 1.000 RON cheltuieli judiciare către stat,

precum și la plata sumelor ocazionate de judecata în fond.

Împotriva deciziei

instanței de apel, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București și cei trei inculpați, cazurile de casare fiind detaliate în

prezenta.

Recursurile sunt

fondate astfel cum se va arăta.

Potrivit

dispozițiilor art. 354 C. proc. pen., hotărârea prin care instanța penală

soluționează cauza, trebuie să conțină o parte introductivă, o expunere și

dispozitivul. Expunerea trebuie să cuprindă analiza probelor care au servit ca

temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, analiza oricăror elemente de

fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză și temeiurile de drept care

justifică soluțiile potrivit art. 356 lit. c) și d) din același cod.

Ca atare, instanței,

cu ocazia motivării hotărârii, îi revin obligații ce trebuie respectate,

încălcarea acestora sau omisiunea de a se pronunța asupra unor aspecte care au

format obiectul judecății fac ca hotărârea pronunțată să fie nelegală și

casabilă în temeiul art. 385

9

alin. (1) pct. 9 C. proc. pen.

Astfel, motivarea

soluției este o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar, dându-se

părților posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și

temeinicia respectivei soluții, a motiva însemnând a demonstra, a evidenția

datele concrete care, folosite ca premise, duc la o concluzie logică. Simpla

expunere a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a se arăta

cum s-a stabilit acea dată, sau referirea explicită ori implicită la actele

cauzei în general nu constituie motivare.

Pe de altă parte,

potrivit dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța judecă apelul

cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă

declarația de apel, în cadrul limitelor arătate fiind obligată ca, în afară de

temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub

toate aspectele de fapt și de drept.

Raportând la cauză

aceste dispoziții procedural penale, din analiza deciziei instanței de apel, se

reține că apelurile formulate de inculpații O.T. și D.G. au vizat, printre alte

motive, greșita lor condamnare în sensul că probatoriul administrat nu a

dovedit, fără dubiu, că au comis faptele penale pentru care au fost trimiși în

judecată și condamnați de către instanța de fond.

Astfel, la paginile

53 - 56 din dosarul instanței de apel, s-a înregistrat motivarea căii de atac a

apelului inculpatului D.G., un prim motiv fiind încălcarea principiului

prezumției de nevinovăție, așa-zisele probe de vinovăție fiind doar simple

afirmații cum că inculpatul nu a putut justifica prezența sa în zona Calea 13 S

și existența, în autoturismul proprietate personală a unui cutter, a unui

clește pentru tăiat, a unei role scotch dublu adezivă și a trei încărcătoare de

telefon, deținerea acestora nefiind de natură a constitui elementele

complicității la infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

Inculpatul O.T., în

apelul formulat, a criticat sentința instanței de fond pentru greșita stabilire

a situației de fapt și implicit a vinovăției sale în comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, în cauză neexistând nici

o probă nici măcar în sensul unui flagrant, acesta realizându-se în București,

cu ocazia săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002

(Încheierea din 13 aprilie 2010 Dosar nr. 31930/3/2009).

Verificând apelurile

formulate de acești inculpați, instanța, lapidar, a motivat următoarele: pagina

10 a deciziei - Dosar nr. 31930/3/2009: b) cu privire la apelurile

inculpaților: „Față de întregul material probator, Curtea constată că fapta

reținută în sarcina inculpatului D.G. este pe deplin dovedită, întrunind

cerințele prevăzute de art. 345 C. proc. pen., în speță fiind de observat

procesul-verbal de prindere în flagrant. În aceeași situație, se afla și apelul

inculpatului O.T., vizând achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002”.

Verificând modul în

care instanța de apel și-a respectat obligația legală de a examina cauza sub

toate aspectele de fapt și de drept, apelul fiind o cale de atac devolutivă, se

observă că deși avea posibilitatea să administreze orice probă necesară aflării

adevărului, inclusiv să asculte inculpații, să procedeze la confruntarea lor și

să dea o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe (art. 378

alin. (2) C. proc. pen., cei doi apelanți menționați cerând achitarea, fie

pentru că O.T. nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din

Legea nr. 365/2002, fie că în sarcina lui D.G. nu sunt probe care să ateste

vinovăția sa în săvârșirea complicității, prevăzută de art. 26 C. pen. la

infracțiunea prevăzută de art. 25 din aceeași lege, hotărârea pronunțată este

nelegală și prin prisma dispozițiilor art. 197 alin. (1) C. proc. pen.,

inculpaților aducându-li-se o vătămare, ei fiind lipsiți de un proces echitabil

în sensul art. 6 parag. 3 lit. d) al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Așa fiind, față de

preeminența motivului de recurs (cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 9 C. proc. pen.) menționat inclusiv în recursul Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel București, recursurile formulate vor fi admise, în baza

dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., se va casa

decizia instanței de apel și cauza se va trimite pentru rejudecarea apelurilor

declarate împotriva Sentinței penale nr. 14F din 8 ianuarie 2010 a Tribunalului

București, secția I penală la Curtea de Apel București.

În rejudecare,

instanța de apel va analiza și celelalte motive de nelegalitate și de netemeinicie

invocate de parchet și de către inculpați:

În altă ordine de

idei, având în vedere starea de arest preventiv a inculpaților D.G. și C.S., în

cauză subzistând temeiurile care au determinat luarea, față de ei, a măsurii

arestării preventive, existând indicii că au săvârșit faptele, pedepsele

prevăzute de textele incriminatorii fiind mai mari de 4 ani închisoare, iar

lăsarea în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, C.S.

fiind cercetat judecătorește într-o cauză cu obiect similar (Dosar nr.

16937/3/2008 Tribunalul București), iar D.G. este recidivist în condițiile

prevăzute de art. 37 lit. b) C. pen. - (vezi cazierul judiciar aflat la dosar

urmărire penală), se apreciază că și la acest moment este incident art. 148

lit. f) C. proc. pen. și în condițiile prevăzute de art. 350 C. proc. pen. se

va menține măsura arestării preventive a sus-numiților inculpați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de inculpații

D.G., C.S. și O.T. împotriva Deciziei penale nr. 94/A din 27 aprilie 2010 a

Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia

penală sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare în apel la Curtea de

Apel București.

Menține arestarea

preventivă a inculpaților D.G. și C.S.

Onorariile

apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de 200 RON pentru inculpatul C.S. și

50 RON pentru inculpatul D.G., se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 septembrie 2010.

Procesat de GGC - LM