ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 21/2004

Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 septembrie 2002, partea vătămată V.I., prin plângere prealabilă, a chemat în judecată pe inculpatul L.J.R. și a solicitat condamnarea lui și obligarea la plata de daune morale și cheltuieli judiciare pentru infracțiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. și pentru infracțiunea de insultă, prevăzută de art.205 din același cod, ambele infracțiuni fiind săvârșite la 1 iulie 2002. Prin sentința penală nr. 446 din 3 decembrie 2002, Judecătoria Carei a dispus încetarea procesului penal pornit pentru ambele infracțiuni, temeiul legal reținut fiind dispozițiile art.11 pct.2 lit.b), raportat la art. 10 lit. f) C. proc.

pen., respectiv plângerea prealabilă a fost introdusă tardiv, deci după expirarea termenului prevăzut de art. 284 C. proc. pen. Sentința a rămas definitivă prin nerecurare. Împotriva hotărârii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare, motivul invocat fiind greșita dispunere a încetării procesului penal, sens în care hotărârea a fost considerată ca fiind pronunțată cu încălcarea legii. Recursul în anulare este fondat. Potrivit art. 284 alin. (1) C. proc. pen., în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plângere prealabilă, aceasta trebuie introdusă în termen de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul.

Pe de altă parte, art. 186 alin. (3) C. proc. pen., prevede că termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârșitul zilei și lunii corespunzătoare din ultimul an. Alin. 4 al aceluiași articol prevede că atunci când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În continuare, art.187 C. proc. pen., prevede că actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege, ... la oficiul poștal prin scrisoare recomandată, este considerat ca făcut în termen. Recipisa oficiului poștal servește ca dovadă a datei depunerii actului. De asemenea, practica în materie și doctrina au stabilit că ștampila aplicată pe plicul expediat, în cazul scrisorilor simple (nerecomandate), are valoare de dovadă a datei certe a depunerii actului.

În cauză, plângerea prealabilă a fost expediată Judecătoriei Carei prin poștă, data de plecare aplicată prin ștampilă fiind 2 septembrie 2002, iar înregistrarea ei la instanță s-a făcut la 4 septembrie 2002 . Ca atare, având în vedere că faptele puse în sarcina lui L.J.R. s-au săvârșit la 1 iulie 2002, termenul prevăzut de art. 284 C. proc. pen., acela de 2 luni, se împlinea la 31 august 2002, dată care însă a căzut într-o sâmbătă, zi nelucrătoare. Ca urmare, văzând dispozițiile procedurale arătate, termenul de 2 luni se împlinea în prima zi lucrătoare care a urmat, respectiv luni, 2 septembrie 2002. 2 septembrie 2002 este data la care persoana vătămată a expediat prin poștă plângerea prealabilă.

În cauză, nefiind aplicabile dispozițiile art.11 pct. 2 lit. b), raportat la art.10 lit. f) C. proc. pen., nu există cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. Recursul în anulare fiind deci fondat, în baza dispozițiilor art.414 1 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 385 15 pct. 2 lit. c) din același cod, va fi admis și se va proceda corespunzător dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 446 din 3 decembrie 2002 a Judecătoriei Carei, privind pe inculpatul L.J.R. Casează sentința atacată și trimite cauza la Judecătoria Carei pentru continuarea judecății. Onorariul în sumă de 300.000 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 ianuarie 2004.