ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3100/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3100/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată
înregistrată la 11 august 2000, reclamanta SC C.C. Mureș SA Târgu Mureș, a
solicitat obligarea pârâtului T.I. la plata sumei de 42.800.577 lei dobânzi
calculate până la data de 5 ianuarie 1999 și 2.827.135 lei cheltuieli de
judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că, în baza raporturilor contractuale încheiate cu pârâtul, a executat
lucrări agricole și a livrat acestuia îngrășăminte chimice și ierbicide, pentru
ca acesta să-i predea în cursul anului 1998 produse agricole în contul serviciilor
de care a beneficiat, dar pârâtul și-a executat obligațiile doar parțial.
Tribunalul Mureș, secția comercială,
prin sentința nr. 1271 din 29 septembrie 2000, a admis acțiunea reclamantei și
a obligat pârâtul să-i achite sumele de 42.800.577 lei, cu titlu de dobânzi
calculate până la 5 ianuarie 1999 și 3.213.030 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată.
Instanța de fond a reținut că, în
temeiul contractului, nr. 192/1996 – 1997, reclamanta a efectuat lucrări
agricole pentru pârât, iar în schimbul acestor servicii, pârâtul trebuia să
predea, până la 15 august 1997, cantitatea totală de 229.300 kg grâu de
panificație. Pârâtul și-a îndeplinit obligația cu întârziere, astfel încât
datorează reclamantei dobânzile, astfel cum au fost solicitate.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel pârâtul T.I., solicitând schimbarea în totalitate a sentinței
atacate și, în consecință, respingerea acțiunii reclamantei.
În motivele de apel, pârâtul arată
că și-a îndeplinit în totalitate obligațiile prevăzute în sarcina sa prin
contractul încheiat cu reclamanta, rambursând creditul acordat și dobânzile
aferente atât prin predarea de cereale în natură, cât și prin plata de numerar,
astfel, pârâtul a predat la baza din Sărmășel grâu în valoare de 28.109.600 lei
conform buletinului de cântărire nr. 192/24 iulie 1997 și a plătit în numerar
sumele de 13.470.000 lei cu chitanța nr. 500 din 8 decembrie 1997 și, respectiv,
37.112.422 lei cu chitanța nr. 1482677/5 noiembrie 1998.
Pârâtul a mai invocat și excepția
dreptului reclamantei de a cere dobânzi pentru perioada 10 octombrie 1996 - 11
august 1997, deoarece de la data scadenței acestora și până la data
înregistrării acțiunii s-a împlinit termenul general de prescripție de 3 ani.
De asemeni, pârâtul a mai arătat că
în lunile iulie - august ale anului 1997 a predat spre păstrare, în depozitul
reclamantei, cantitatea de 59.237 kg. grâu și 7.222 kg. orz de primăvară, însă,
în octombrie a ridicat doar cantitatea de 8.399 kg. grâu și 7.222 kg. orz de
primăvară.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială
și de contencios administrativ, prin decizia nr. 108/A din 13 martie 2001, a
admis apelul pârâtului T.I., a schimbat în tot sentința apelată, în sensul
respingerii, ca nefondată, a acțiunii reclamantei SC C.C. SA împotriva
pârâtului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a apreciat că acțiunea reclamantei, așa cum a fost formulată este
neîntemeiată, întrucât debitorul pârât a făcut dovada predării cantității de
39.400 kg. grâu pentru panificație la data de 24 iulie 1997, iar reclamanta nu
a precizat modul de calcul al dobânzilor, cu luarea în considerare a acestei
plăți parțiale, deși, la primul termen de judecată în apel, cunoștea motivele
apelului pârâtului.
Împotriva deciziei pronunțată în
apel, atât reclamanta SC C.C. SA, cât și pârâtul T.I. au declarat recurs,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate de
reclamantă se arată că prin acțiunea formulată a solicitat obligarea pârâtului
la plata sumei de 42.800.577 lei, reprezentând dobânzile calculate la creditul
efectiv acordat de B.A. SA, sucursala Mureș, în temeiul art. 3 lit. g) cap. III
din contract și conform ratei dobânzii practicate de bancă.
Recurenta susține că totalul
creditului stabilit estimativ în contractul încheiat de părți a fost de
51.060.000 lei, din care s-a acordat pârâtului suma de 50.582.422 lei, deci,
s-a respectat contractul în proporție de 99%.
Mai menționează recurenta, că
recurentul-pârât a recunoscut suma acordată cu titlu de credit și a achitat-o
în totalitate cu cele două chitanțe (nr. 500 din 8 decembrie 1997 și nr.
14.82677 din 5 noiembrie 1998) dar în ce privește dobânda, greșit a reținut
instanța de apel că s-a stins prin predarea de produse în natură, deoarece, așa
cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei de pârât, grâul s-a predat
bazei Sărmășel, aparținătoare SC C.C. SA Târgu Mureș, unitate distinctă cu
personalitate juridică înființată în baza H.G. nr. 1054/1995.
Astfel, prin predarea unei cantități
de grâu sau alte produse agricole unei alte societăți cu care, de asemenea,
pârâtul a avut încheiat contract de credit, nu se stinge obligația avută față
de recurenta reclamantă.
Recurenta arată că la înființarea SC
C.C. SA, aceasta a preluat toate bazele din județ, iar în cazul în speță grâul
fiind predat către baza Sărmășel, a fost reținut în contul datoriei avută de
pârât la această societate, iar dobânzile datorate către SC C.C. SA nu au fost
stinse.
De altfel, precizează recurenta din
situația centralizată „Situația Recepții-Plăți-Explicații la dobândă, anexa 4”,
rezultă că sumele achitate cu chitanțe au acoperit creditul acordat,
neefectuându-se nici o predare de produse în contul datoriei avute, respectiv,
a dobânzii datorată.
Pentru motivele arătate, reclamanta
a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacată și menținerea
sentinței pronunțată de tribunal ca fiind temeinică și legală.
Recursul declarat de reclamantă nu
este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente.
Din analiza actelor dosarului și, în
special a buletinului de cântărire, analiză și recepție nr. 05083 din 24 iulie
1997, prin care recurentul pârât a dovedit că a predat la baza Sărmășel
cantitatea de 39.400 kg grâu, rezultă că, în mod corect, a reținut instanța de
apel că reclamanta nu a cuprins această recepție în fișa de recepții și, deci,
nu a scăzut cu suma de 17.730.000 lei, ce reprezintă valoarea grâului predat,
soldul creditului și, în consecință, și dobânda calculată în continuare, după
data de 24 iulie 1997, s-ar fi redus corespunzător.
În concluzie, susținerea că predarea
cantității de grâu cu buletinul de cântărire, analiză și recepție nr. 05083 din
24 iulie 1997, s-a făcut unei alte societăți și, deci, că nu poate stinge
obligația față de recurenta reclamantă, nu poate fi primită, deoarece pe acest
buletin este menționat „contractul 192”, deci grâul s-a predat la fondul de
consum „baza Sărmășel” în temeiul contractului încheiat cu
recurenta-reclamantă.
În consecință, neconstatându-se
motive de nelegalitate și netemeinicie, care să atragă casarea deciziei
pronunțate în apel, recursul reclamantei urmează să fie respins ca nefondat.
Prin recursul declarat de pârâtul T.I.,
motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se susține că,
din eroare, instanța de apel nu i-a acordat cheltuielile de judecată achitate
și greșit instanța a respins acțiunea reclamantei ca nefondată, corect trebuia
respinsă ca prescrisă.
Analizând motivele de recurs
formulate de pârât, se reține că nu sunt întemeiate, deoarece, la apel, pârâtul
nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
În ce privește excepția prescripției
acțiunii, instanța de apel a analizat-o, reținând corect că termenul general de
prescripție curge de la data scadenței, respectiv, de la expirarea termenului
de 10 zile de la recoltare, prevăzut de art. 3 lit. e) din contract, și că
acest termen a fost întrerupt prin plățile parțiale făcute de pârât.
Pentru considerentele arătate,
recursurile declarate de reclamantă și pârât, vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de
reclamanta SC C.C. Mureș SA Târgu Mureș și pârâtul T.I. împotriva deciziei nr. 108/A
din 13 martie 2001 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și
contencios administrativ, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 18 iunie 2003.