ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6207/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 37 din 2 iunie 2004, Curtea de Apel Galați, în baza dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul J.I. împotriva rezoluției nr. 81/ P din 9 iunie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că intimații P.G. și M.D., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și, respectiv, sub-inspector în cadrul Poliției municipiului Galați, nu au săvârșit infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C. pen., infracțiunea de fals, intelectual, prevăzută de art. 289 din același cod și infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen., prin rezoluția atacată dispunându-se în ce-i privește, neînceperea urmăririi penale în baza dispozițiilor art. 228 alin. (6) C. proc.

pen., cu referire la art. 10 alin. (1) lit. a) din același cod. Împotriva hotărârii, petentul, în termenul legal, a declarat recurs, motivele invocate fiind, în opinia sa, nelegalitatea ei odată ce sentința dovedește „spiritul de colegialitate și de grup” cu care instanța a pronunțat soluția și greșita stabilire a situației de fapt, intimații fiind vinovați de săvârșirea infracțiunilor reclamate. Recursul declarat de petent nu este fondat. Prin plângere, J.I. a susținut că M.D., care a efectuat actele premergătoare în dosarul nr. 4860/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, a propus neînceperea urmăririi penale privind pe R.N.

și H.I., pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin. (1) și (4) C. pen., aceștia trecând date nereale în rapoartele de expertize topometrice efectuate în dosarul nr. 9205/1995 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați privind un teren achiziționat de el de la SC A. Vânători, iar procurorul P.G., de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, prin rezoluția nr. 4860/P/2002 din 16 decembrie 2002 a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, ambii intimați, în acest fel, săvârșind cele trei infracțiuni. În baza actelor premergătoare efectuate în dosarul nr. 4860/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, s-a stabilit că petentul a achiziționat cu factura nr. 17 din 1 aprilie 1993, două grajduri și terenul aferent, cu suma de 4.800.000 lei, la acea dată el fiind reprezentant al A.F.

M. Vânători, de la SC A. Vânători, reprezentată de M.V., în document nespecificându-se suprafața de teren aferentă celor două active. La 6 iulie 1994, cei doi reprezentanți au încheiat, în numele celor două persoane juridice, la fostul Notariat de Stat al județului Galați, contractul de vânzare-cumpărare a activelor, în acesta menționându-se că se vinde „imobilul compus din 4.240 mp., teren și două grajduri”, cu suma de 4.800.000 lei. Același notar a autentificat contractul de vânzare-cumpărare prin încheierea nr. 13213 din 6 iulie 1994. Ulterior, J.I. a formulat acțiune civilă de chemare în judecată a pârâtei SC A. Vânători, prin care a reclamat de la aceasta suprafața de teren de 3.568 mp., susținând că în realitate el a plătit prețul pentru 7.708 mp.

Cauza a fost înregistrată sub nr. de dosar 9205/1998 al Judecătoriei Galați, expertiza efectuată de R.N. și H.I., acesta din urmă fiind ales de petent, conchizând că J.I. a cumpărat 4.240 mp. de teren, aceasta individualizându-se în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat, semnat atât de vânzător, reprezentantul SC A. Vânători, cât și de petiționar, reprezentant al A.F. M. Vânători. Expertiza neconținând date neadevărate, cei doi experți nu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 260 C. pen. Împotriva rezoluției nr. 81/P/2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, petentul a formulat plângere, respinsă prin rezoluția nr. 415/III/2/2004 din 5 aprilie 2004 a aceluiași parchet.

Ulterior, petentul, în baza dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., a introdus plângere la Curtea de Apel Galați, în aceasta, el nemotivând, în vreun fel nemulțumirea privind soluțiile parchetului. Verificând hotărârea recurată prin prisma motivelor de casare invocate de recurentul petiționar, se reține că adoptarea soluțiilor s-a făcut în conformitate cu dispozițiile legale incidente, rapoartele de expertiză tehnică neconținând nici o mențiune nereală, contractul de vânzare-cumpărare autentificat înseriind că reprezentantul cumpărătoarei SC A. Vânători a plătit preț, pentru suprafața de 4.240 mp. teren. De asemenea, factura fiscală în care s-au înscris unele elemente de antecontract, nu conține însă nici o referire la suprafața de teren aferentă clădirilor vândute.

Ca atare, fapta de mărturie mincinoasă nu există, și, ca atare, nici infracțiunile prevăzute de art. 288, art. 289 și art. 264 C. pen. Pentru considerentele expuse, recursul declarat de petent nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. Conform art. 192 C. proc. pen., petentul recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul J.I. împotriva sentinței penale nr. 37 din 2 iunie 2004 a Curții de Apel Galați. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 noiembrie 2004.