ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2247/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 788 din 9 septembrie 2002 a Tribunalului București, secția I penală, s-a respins cererea condamnatei I.M., de întrerupere a executării pedepsei de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 776/2001 a Tribunalului Constanța reținând că nu sunt întrunite condițiile, prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen. Prin decizia penală nr. 690 din 1 noiembrie a Curții de Apel București, secția I penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de condamnata I.M. Împotriva acestei decizii, condamnata a declarat recurs, reiterând motivele din cererea inițială referitoare la situația deosebită a membrilor familiei sale.

Recursul declarat nu este fondat. Din relațiile date de Penitenciarul Rahova rezultă că recurenta condamnată s-a eliberat la data de 19 februarie 2003, astfel că cererea a rămas fără obiect, motiv pentru care se va respinge ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata I.M. împotriva deciziei penale nr. 690 din 1 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurentă la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2003.