ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1903/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 130 din 24

iulie 2002, pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial, inculpatul B.G.V. a

fost condamnat la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. i) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

A fost menținută starea de arest cu

deducerea duratei măsurilor preventive privative de libertate.

S-a dispus confiscarea cuțitului aflat

la camera de corpuri delicte a instanței.

Sub aspectul laturii civile, prima

instanță a dispus obligarea inculpatului la plata următoarelor sume:

- 907.900 lei către Spitalul

Județean Vrancea;

- 13.578.475 lei către Spitalul de

Urgență Dr. Bagdasar București;

- 100.000.000 lei către B.M. cu

titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Inculpatul a fost obligat la

12.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî în acest sens, prima

instanță a reținut următoarele:

Inculpatul B.G.V. a fost încorporat

la 26 octombrie 2000 de C.M.J. Vrancea și repartizat pentru satisfacerea

stagiului militar la U.M. 01261 Pitești, județul Argeș, de unde, la 7 februarie

2001, a fost mutat la U.M. 01551 Focșani, județul Vrancea.

În luna aprilie 2001, a fost mutat

la Corpul de Pază al Tancodromului aparținând acestei unități, situat pe raza

comunei Golești, județul Vrancea. Tancodromul este compus din două părți, un

sector cu baraje și distrugeri împrejmuit și un sector de cazare, de asemenea

împrejmuit. Între cele două sectoare este o cale de acces spre sat,

neîmprejmuită.

La acest tancodrom a fost repartizat

și soldatul D.C., iar la 14 septembrie 2001, au mai fost repartizați soldații

T.C. și C.G.

În ziua de 14 septembrie 2001, în

jurul orelor 9,00, soldații T.C. și C.G. au fost instruiți cu privire la

obligațiile militare și li s-a ordonat ca, alături de ceilalți militari, să

facă curățenie în dormitoare în interiorul tancodromului și să repare gardul

împrejmuitor care era distrus parțial, în special în partea din vecinătatea

râului Milcov.

În jurul orei 18,00, inculpatul

B.G.V. a primit vizita prietenei sale numita I.P., pe care a invitat-o în

incinta tancodromului la o masă de lângă dormitoare.

Aici, inculpatul a consumat vin,

apoi cei doi au intrat în dormitor, iar ceilalți trei militari au rămas în

curtea interioară a sectorului de cazare.

Numiții B.S. și L.C. erau angajați

în muncă în municipiul Focșani. În aceeași după-amiază, cei doi s-au deplasat

de la Focșani la Golești, folosind calea de trecere dintre cele două sectoare

ale tancodromului, cale de acces folosită de cea mai mare parte a locuitorilor

satului Golești pentru a ajunge dinspre municipiul Focșani spre această

localitate. Ambii erau sub influența băuturilor alcoolice, B.S. fiind chiar în

stare de ebrietate. Fiind văzuți de soldatul T.C. că intră în perimetrul

tancodromului, l-a anunțat pe inculpat, care a ieșit din dormitor și s-a

îndreptat spre ei. Inculpatul le-a reproșat deplasarea prin tancodrom și le-a

cerut să iasă din incintă. B.S. l-a împins pe inculpat și cei doi au început să

se înjure, situația revenind la calm datorită intervenției soldatului T.C. și

numitului L.C. Soldatul T.C. chiar i-a dat o țigară lui B.S.

Ulterior, cei doi bărbați civili

și-au continuat drumul pe lângă gardul tancodromului, deplasându-se către râul

Milcov, pe care urmau să-l treacă pentru a ajunge în comuna Golești. Când era

în apropierea colțului din stânga al tancodromului, privind dinspre intrarea în

clădirea cu dormitoarele, numitul B.S. a reînceput să-i înjure pe militari. Din

proprie inițiativă, soldatul D.C. a sărit gardul tancodromului, s-a deplasat în

fugă către B.S., pe care l-a împins și au început să se certe. B.S. a ripostat,

trântindu-l la pământ pe soldatul D.C.

Inculpatul B.G.V. a observat cele

întâmplate. Fiind sub influența alcoolului, cât și sub impresia înjurăturilor

și amenințărilor pe care i le adresase anterior B.S., acesta a luat un cuțit

din dormitor și a alergat după cei doi civili. A traversat râul Milcov în fugă

și, ajungându-l din urmă pe L.C., a încercat să-l depășească dar acesta s-a

oprit. Inculpatul l-a înțepat pe L.C. de două ori cu cuțitul pe la spate în

zona gâtului și s-a apropiat de numitul B.S., pe care l-a lovit o singură dată

cu cuțitul în zona fronto-temporală stânga.

B.S. a căzut la pământ. Inculpatul

și-a luat cuțitul, s-a deplasat la râul Milcov, a spălat cuțitul de sânge, a

revenit în dormitor și l-a lăsat pe un pervaz.

B.S. a fost transportat cu salvarea

la Spitalul județean Vrancea unde i s-a acordat ajutor medical, apoi a fost

transportat la Spitalul Dr. Bagdasar din București, unde a decedat la 22

septembrie 2001, ora 12,00.

Din raportul medico-legal nr.

A.-3/1430/01 al Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici, rezultă

că moartea numitului B.S. s-a datorat hemoragiei și dilacerării

meningo-cerebrale consecutive unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi de

boltă craniană complicat în final cu encefalită acută și bronho-pneumonie.

Între acțiunile inculpatului și rezultatul letal există legătură de cauzalitate

directă necondiționată cu decesul.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul care, fără a contesta situația de fapt și încadrarea

juridică reținute de instanță, a apreciat că pedeapsa aplicată este prea mare

și a solicitat reținerea în favoarea sa a unor circumstanțe atenuante

(provocarea sau circumstanțe personale).

Curtea Militară de Apel prin decizia

nr. 84 din 10 septembrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de

inculpat.

A reținut instanța de apel că din

probele administrate în cauză, nu se constată comportamentul provocator,

insultător, amenințător al victimei B.S., care se afla într-o stare avansată de

ebrietate.

Toate aceste manifestări au încetat,

însă, iar victima a părăsit zona.

Inculpatul a trecut la urmărirea

victimei, înarmându-se cu un cuțit, când aceasta se afla la o distanță relativ

mare.

A concluzionat instanța că, chiar în

condițiile atitudinii vădit necorespunzătoare a victimei, acestea nu au fost de

natură să creeze inculpatului o puternică tulburare și să acționeze sub această

stare. Comportamentul inculpatului a constituit o ripostă tardivă și exagerată

pe fondul consumului de alcool.

În legătură cu pedeapsa aplicată,

aceasta a fost just individualizată în raport de criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii penale a

declarat recurs inculpatul B.G.V. reiterând motivul de apel cu privire la

reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante a provocării, cu consecința

reducerii pedepsei.

Recursul declarat de inculpat nu este

fondat.

Probatoriul administrat confirmă că

instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică dată

faptei este legală, iar vinovăția inculpatului rezultă fără dubiu din actele

dosarului.

Corect instanța de apel a reținut că

nu se justifică reținerea circumstanței atenuante a provocării pentru inculpat.

Inculpatul nu se poate prevala de

scuza legală a provocării, întrucât la momentul în care a hotărât să urmărească

partea vătămată, înarmându-se cu un cuțit, aceasta se afla deja la o distanță

destul de mare.

Acțiunea de urmărire a victimei și

de lovire a acesteia cu cuțitul, în condițiile reținute, nu confirmă că

inculpatul a acționat într-o stare de tulburare, sub imperiul căreia a comis

fapta de omor.

Nu sunt întrunite astfel cerințele

pentru reținerea stării de provocare.

În legătură cu pedeapsa aplicată de

15 ani închisoare, aceasta a fost just individualizată, având în vedere

pericolul social sporit al faptei, împrejurările în care a fost comisă,

consecințele produse și datele care caracterizează persoana inculpatului.

De altfel, pedeapsa a fost stabilită

la limita minimă a textului de lege incriminator și nu se justifică reținerea

de circumstanțe atenuante cu consecințe asupra reducerii pedepsei.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat, recursul declarat

de inculpat.

Urmează a deduce din pedeapsă

perioada executată în arest preventiv.

Recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.G.V. împotriva deciziei nr. 84 din 10 septembrie 2002

a Curții Militare de Apel.

Deduce din pedeapsă perioada

executată în arest preventiv de la 25 septembrie 2001, la 15 aprilie 2003.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

300.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 aprilie 2003.