ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1459/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 246 din 7

iunie 2002, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul L.S. la o pedeapsă de 6

ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută

de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f) cu referire la art. 211 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta săvârșită la data de 11

martie 2002).

În temeiul art. 61 alin. (1) teza II

C. pen., s-a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 5 ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 185 din 1 martie 2001 a Judecătoriei Tecuci,

din care s-a constatat că a rămas un rest neexecutat de 602 zile închisoare.

În baza dispozițiilor art. 61 alin.

(1) teza III cu referire la art. 39 alin. (2) C. pen., a fost contopită

pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare, cu restul de 602 zile închisoare și s-a

dispus ca inculpatul L.S. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa

de 6 ani și 6 luni închisoare, sporită la 7 ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul C.I. la

o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f), cu referire la art.

211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., (fapta săvârșită

în data de 11 martie 2002).

A fost condamnat inculpatul P.D. la

o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f) C. pen., cu referire la art.

211 alin. (1) C. pen., (fapta săvârșită în noaptea de 11 martie 2002).

În temeiul art. 71 C. pen., s-a

aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 C. pen.

Conform art. 350 cu referire la art.

148 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpaților.

Potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive cu

începere de la data de 15 martie 2002 și până la data de 7 iunie 2002.

S-a constatat că prejudiciul cauzat

părților vătămate D.T. și D.A. a fost acoperit parțial prin restituire.

În temeiul dispozițiilor art. 14 C.

proc. pen., art. 998 și art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații L.S.,

C.I. și P.D., în solidar, să plătească părților civile D.T. și D.A. suma de

9.375.000 lei cu titlu de despăgubiri.

Suma de 2.400.000 lei (lot 3

inculpați x 400.000 lei la urmărire + lot 3 inculpați x 400.000 lei la fond),

reprezentând onorariul pentru apărătorii desemnați din oficiu s-a dispus a fi

virată în contul Baroului Galați din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 C. proc. pen.,

au fost obligați inculpații L.S., C.I. și P.D. la câte 1.500.000 lei fiecare cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpații L.S. și C.I. locuiesc în

satul Podoleni, jud. Galați. Cei doi se cunosc foarte bine, deoarece sunt

consăteni și anterior au mai săvârșit împreună o infracțiune de furt calificat,

faptă pentru care prin sentința penală nr. 1325 din 8 mai 1997 a Judecătoriei

Galați au fost condamnați la 2 ani și 4 luni închisoare și respectiv 2 ani și 8

luni închisoare.

Martorii C.G. și C.A., fratele și

respectiv cumnata inculpatului C.I., locuiesc în satul Tălpigi, jud. Galați.

Aceștia au o fiică, respectiv pe martora Ș.M. care trăiește în concubinaj cu

inculpatul P.D.

Martora Ș.M. și inculpatul P.D.

locuiesc tot în satul Tălpigi, sat în care au locuința și părțile vătămate D.T.

și D.A.

În după amiaza zilei de 11 martie

2002, inculpatul L.S. a mers la locuința inculpatului C.I. din satul Podoleni,

jud. Galați, căruia i s-a plâns că are nevoie mare de bani, respectiv de suma

de 2.000.000 lei, pentru a achita o amendă aplicată de Judecătoria Tecuci.

Inculpatul C.I. i-a spus inculpatului L.S. că îl poate ajuta, deoarece „are un

pont” de la cumnata sa martora C.A., care a lucrat la părțile vătămate D.T. și

D.A. și are cunoștință că acestea au în casă o sumă de bani, bani pe care îi

țin într-o pungă de plastic ascunsă într-o sobă.

Rezoluția infracțională fiind luată,

inculpații L.S. și C.I. s-au deplasat inițial în mun. Tecuci, unde au consumat

băuturi alcoolice, apoi de aici, cu un microbuz condus de martorul M.M.D., s-a

deplasat în satul Tălpigi, ajungând la locuința familiei C.G. și C.A. (fratele

și cumnata inculpatului C.I.), în jurul orei 20,00.

Aici cei doi inculpați s-au întâlnit

și cu inculpatul P.D.

Concubinul martorei Ș.M., fiica

soților C.G. și C.A., cu care, pe timpul nopții au consumat băuturi alcoolice

și împreună au stabilit modalitatea de săvârșire a faptei. Cei trei au adormit

într-o cameră separată, iar în jurul orei 4,00, s-au trezit. Inculpatul L.S. a

luat un clește – patent, după care toți trei s-au deplasat la locuința părții

vătămate.

Toți inculpații au escaladat gardul

în curtea părților vătămate, inculpatul L.S. a răsturnat cușca câinelui aflat

în lanț, iar cu patentul a tăiat firul telefonic de la streașina casei, acțiuni

de natură să reducă posibilitatea părților vătămate de a se apăra și de a

solicita sprijin și ajutor.

În continuare, inculpatul L.S. a

înlăturat sistemul de asigurare a ușii de acces în locuința părților vătămate.

Profitând de faptul că o parte din geamul de la ușă lipsea și folosindu-se de o

pereche de mănuși din piele. Apoi inculpații au pătruns în prima cameră, unde,

pe un pat dormea partea vătămată D.A., nevăzătoare.

Deoarece, partea vătămată D.A. s-a

trezit și a început să strige după ajutor către soțul său, care dormea într-o

altă cameră, inculpatul P.D. a împins-o în pat și i-a acoperit capul cu

plapuma, adresându-i amenințări.

Inculpații L.S. și C.I. s-au

deplasat în camera următoare, unde dormea partea vătămată D.T. Inculpatul L.S.

a prins-o pe partea vătămată de gură cu mâna înmănușată și a amenințat-o să nu

facă larmă, pentru că are asupra sa un cuțit. Inculpatul C.I. a continuat să o

supravegheze pe partea vătămată și să o amenințe pentru a-i preda sumele de

bani pe care le avea în casă.

Sub amenințările exercitate de

inculpatul P.D. asupra părții vătămate D.A. și cele exercitate de ceilalți doi

inculpați asupra părții vătămate D.T., acesta din urmă a cedat și i-a predat

inculpatului L.S. portmoneul în care avea suma de 9.000.000 lei, portmoneu pe

care îl păstra sub salteaua patului pe care dormea.

Inculpatul L.S. a mai luat de pe

masă suma de 375.000 lei, un briceag și un ceas electronic și după ce au

răvășit lucrurile din șifonier, inculpații au părăsit locul faptei.

Cei trei inculpați s-au deplasat la

locuința martorului C.G., unde inculpatul L.S. le-a dat celorlalți doi

inculpați câte 1.500.000 lei, spunând că în portmoneu a găsit doar suma de

4.500.000 lei. Apoi inculpații L.S. și C.I. s-au deplasat spre Tecuci cu

același microbuz condus de martorul M.M.D. Pentru a nu fi văzuți și remarcați

de localnicii din satul Tălpigi, inculpații L.S. și C.I. s-au deplasat pe jos

până în satul Slobozia Corni și au așteptat microbuzul într-o zonă în care nu

era stație de călători.

Din Tecuci, cei doi inculpați s-au

deplasat spre locuințele lor, inculpatul L.S., păstrând asupra sa suma de

6.375.000 lei, briceagul și ceasul electronic.

Asupra inculpatului L.S. s-a găsit

ceasul electronic furat și în baza declarațiilor acestuia, la data de 15 martie

2002, organele de poliție au efectuat o percheziție la domiciliul martorei

B.L., ocazie cu care a fost găsit și briceagul furat. Aceste bunuri au fost

restituite părților vătămate, fiind recunoscute, atât de către acestea, cât și

de martorul D.A., fiul părților vătămate.

Părțile vătămate D.T. și D.A. s-au

constituit părți civile în prezenta cauză cu suma de 9.375.000 lei, inculpații

fiind de acord cu plata acestor pretenții civile.

Situația de fapt, reținută mai sus,

a fost dovedită cu plângerile și declarațiile celor două părți vătămate,

procesele verbale întocmite de organele de poliție cu ocazia cercetărilor la

fața locului, cu ocazia recunoașterilor din grup și a perchezițiilor

domiciliare și cu declarațiile martorilor D.A., M.M.D., B.L., M.N., Ș.M. și

C.A.

Inculpații L.S., C.I. și P.D.,

audiați în faza de urmărire penală au avut o atitudine oscilantă. Inițial nu au

recunoscut faptele săvârșite, pentru ca, ulterior, după ce au fost recunoscuți

din grup și au fost puși în fața unor probe evidente să revină, să recunoască

faptele săvârșite și să relateze cu lux de amănunte condițiile și împrejurările

în care au săvârșit faptele, participația și folosul pe care le-a avut ori de

care a beneficiat ca urmare a săvârșirii infracțiunii.

Audiați la judecarea cauzei în fond,

inculpații au recunoscut faptele și au relatat cu lux de amănunte modul în care

au acționat. În apărare cei trei inculpați au invocat că autoarea morală ar fi

martora C.A., cumnata inculpatului C.I. și respectiv soacra inculpatului P.D.,

deoarece aceasta „le-a vândut pontul” și i-a trimis să sustragă banii. Această

apărare a fost apreciată de prima instanță ca nefondată, deoarece nu se

coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, hotărârea infracțională

fiind luată de inculpații L.S. și C.I., încât din momentul în care aceștia se

aflau în satul Podoleni la locuința inculpatului C.I. Discuțiile purtate la

locuința martorilor C.G. și C.A. nu au avut decât rolul de a-l antrena în

activitatea infracțională și pe inculpatul P.D. Chiar dacă apărarea

inculpaților ar fi fost reală, aceasta tot nu înlătura vinovăția inculpaților

și nu-i absolvă pe aceștia de răspundere penală.

În drept, fapta inculpaților L.S.,

C.I. și P.D. care, în noaptea de 11 martie 2002, au escaladat gardul, au

înlăturat sistemul de asigurare a ușii de acces, au pătruns în locuința

părților vătămate D.T. și D.A. și, prin amenințate, le-au deposedat de suma de

9.375.000 lei, un briceag și un ceas electronic, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

a), d) și f) C. pen.

În sarcina inculpatului L.S. s-a

reținut starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., deoarece

acesta a săvârșit prezenta infracțiune în intervalul cuprins între data

liberării condiționate din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 185 din 1 martie 2001 a Judecătoriei Tecuci și data când această

pedeapsă putea fi considerată, potrivit art. 61 C. pen., ca fiind integral

executată.

Inculpatul C.I. se afla în starea de

recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., deoarece a

săvârșit prezenta infracțiune după executarea integrală a pedepsei de 2 ani și

8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1325/1997 a Judecătoriei

Galați, dar înainte ca termenul de reabilitare pentru această condamnare să se

fi împlinit.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel inculpații și partea civilă D.T.

Inculpații au solicitat

reindividualizarea pedepselor, considerându-le prea aspre în raport cu faptele

săvârșite și datele personale.

Partea civilă, a cerut majorarea

pedepselor aplicate inculpaților în raport de cuantumul prejudiciului creat.

Prin decizia penală nr. 546 din 10

octombrie 2002, Curtea de Apel Galați a respins ca tardiv, apelul formulat de

partea civilă D.T. și ca nefondate apelurile declarate de inculpați cu

obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, partea civilă cerând în scris majorarea pedepselor aplicate inculpaților

față de faptul că aceștia sunt în imposibilitate de plată a despăgubirilor

solicitate.

Recursul este nefondat.

Curtea reținând motivul de recurs

invocat, constată că, în mod corect curtea de apel a respins, ca tardiv apelul

părții civile întrucât din actele dosarului rezultă că aceasta l-a declarat

peste termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen.

Ca atare Curtea, în temeiul

prevederilor art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca

nefondat recursul declarat de partea civilă D.T.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de partea civilă D.T. împotriva deciziei penale nr. 546 din 10

octombrie 2002 a Curții de Apel Galați, privind pe inculpații L.S., C.I. și

P.D.

Obligă pe recurenta parte civilă la

500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul de avocat în sumă de câte

300.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaților se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 martie 2003.