ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1404/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 194 din 13 mai

2002, Tribunalul Brăila, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat

la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. și art. 181 C. pen., l-a achitat

pe inculpatul D.G. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri,

prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de

deținere ilegală de droguri de risc, prevăzută de art. 4 din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen.

În același temei legal i-a achitat

pe inculpații minori M.Șt. și C.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 din legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și următoarele

C. pen.; I.D.E., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 C.

pen., de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4

din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate, cu

aplicarea și a art. 99 și următoarele C. pen.; Șt.V. pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și

art. 99 și următoarele C. pen.

În temeiul art. 91 lit. c) C. pen.,

a aplicat fiecărui inculpat sancțiunea amenzii administrative de câte 1.000.000

lei.

În baza art. 348 C. proc. pen., a

dispus anularea rețetelor false (respectiv 17 rețete) care privesc perioada 6

august – 7 octombrie.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut următoarea situație de fapt:

În perioada august – octombrie 2001,

inculpații au consumat Fortral, pe care l-au cumpărat din mai multe farmacii

amplasate pe raza municipiului Brăila, folosind rețete falsificate.

Produsul medicamentos Fortral

conține o substanță activă, numită pentazocinum, considerată drog de risc.

Conform Nomenclatorului produselor medicamentoase de uz uman 2001, elaborat de

Agenția Națională a Medicamentelor București, produsul Fortral se eliberează

din farmacii pe bază de prescripție medicală care se reține în unitate.

Au fost identificate un număr de 17

rețete medicale folosite în 8 farmacii, cu privire la care s-a stabilit că sunt

falsificate, atât ca farmacie, cât și datele înscrise în ele privind pacientul,

boala de care suferă și medicul care a prescris medicamentul.

Cele 17 rețete falsificate privesc

perioada 6 august 2001 – 7 octombrie 2001 și din însumarea fiolelor Fortral

înscrise în acestea, rezultă un total de 275 fiole, din care au fost cumpărate

un număr de 125 fiole, așa cum rezultă din evidențele de eliberare a

medicamentelor respectivelor farmacii.

Din cele 17 rețete falsificate pe

calculator și completate cu date nereale, un număr de 16 au ca autor pe

inculpatul D.G., iar o singură rețetă îi aparține inculpatului I.D.E.

În perioada de timp arătată,

inculpații I.D.E., M.Șt. și C.A. au uzat de aceste rețete falsificate,

cumpărând Fortral.

De asemenea, tot în aceeași

perioadă, toți cei cinci inculpați au consumat (prin injectare în venă) în mod

repetat Fortral, numărul exact de fiole cât a revenit fiecăruia, neputând fi

stabilit.

Instanța de fond, pe baza tuturor

probelor administrate a reținut că, inculpații se fac vinovați de săvârșirea

faptelor reținute în sarcina lor, însă a apreciat că aceste fapte nu prezintă

gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere modul și

mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de împrejurările în care s-au comis

faptelor, de urmările produse, precum și de persoana fiecărui inculpat,

pronunțând achitarea pe acest temei juridic.

Împotriva hotărârii de mai sus, a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, care a susținut că

faptele săvârșite de inculpați prezintă gradul de pericol social al unei

infracțiuni, situație în care se impunea condamnarea lor.

Prin decizia penală nr. 512 din 25

septembrie 2002, Curtea de Apel Galați a admis apelul parchetului, a desființat

în parte sentința și rejudecând cauza a condamnat pe inculpați, după cum

urmează:

- D.G. la 2 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen. și la 6 luni închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul D.G. să execute pedeapsa de 2 ani

închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare,

pe durata termenului de încercare de 4 ani.

Inculpații minori M.Șt. și C.A. au

fost condamnați la următoarele pedepse:

- câte o lună închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 99 C. pen., precum și cu aplicarea art. 74 alin. (1)

lit. a) și c) raportat la art. 74 lit. e) C. pen.;

- câte 10 luni închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 99 C. pen., art. 74 alin. (1) C. pen. și art. 76 lit.

d) C. pen.

S-au contopit pedepsele aplicate și

s-a dispus ca fiecare inculpat să execute o pedeapsă de câte 10 luni închisoare.

Inculpatul minor I.D.E. a fost

condamnat la următoarele pedepse:

- o lună închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 74

alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 lit. e) C. pen.;

- o lună închisoare pentru infracțiunea

prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 C. pen.,

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. d) C. pen.;

- 10 luni închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 99 C. pen., art. 74 alin. (1) și lit. a) și c) C. pen.,

raportat la art. 76 lit. d) C. pen.

S-au contopit pedepsele aplicate

acestui inculpat și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 10

ani închisoare.

Inculpatul minor Șt.V. la pedeapsa

de 10 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 99 C. pen., precum și cu

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. d)

C. pen.

Conform dispozițiilor art. 81 C.

pen. și art. 82 C. pen., cu referire la art. 110 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepselor rezultante de câte 10 luni

închisoare aplicate inculpaților minori M.Șt., I.D.E., C.A.M. și Șt.V., pe

durata termenului de încercare de 2 ani.

Au fost înlăturate dispozițiile art.

91 C. pen., din sentința apelată și au fost menținute în rest dispozițiile

acestei hotărâri.

S-a reținut în considerente că,

modalitatea în care inculpații au acționat ca și amploarea activității

infracționale, urmările ce s-ar fi putut produce, nu justifică constatarea că

faptele comise nu prezintă gradul de pericol social necesar unei infracțiuni,

aspectele pozitive ce caracterizează persoana făptuitorilor putând conduce la

reținerea în favoarea lor a dispozițiilor art. 74 - art. 76 C. pen.

În termen legal, împotriva deciziei

pronunțată în apel, a declarat recurs doar inculpatul M.Șt. care a susținut că

instanța de apel a pronunțat o soluție greșită, condamnând pe inculpat, deși

atât împrejurările în care s-a comis fapta, cât și datele personale, justificau

soluția pronunțată de instanța de fond, respectiv, achitarea pentru lipsa

pericolului social necesar unei infracțiuni, soluție ce a cerut a se menține.

Examinând hotărârea atacată în

raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C.

proc. pen., se constată că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii,

condamnând pe inculpat pentru infracțiunile comise în concurs, prevăzute de

art. 291 C. pen. și art. 4 din Legea nr. 143/2000.

Astfel, deținerea și folosirea unor

produse medicamentoase care conțin drog de risc, precum și obținerea lor pe

baza unor rețete false, cât și existența unei conlucrări între făptuitorii

minori și un major pentru a realiza activitățile infracționale deduse

judecății, nu pot constitui, în sensul dispozițiilor art. 18

1

C.

pen., fapte lipsite în mod vădit de importanță și prin care se aduce o atingere

minimă unor valori sociale ocrotite de legea penală.

Traficul, cât și consumul de droguri

reprezintă activități de mare pericol social pentru societate și au o

reglementare proprie, printr-o lege specială, fiind aspru sancționate.

Având în vedere urmările ce se

puteau produce în cauză, cât și urmările consumului de droguri în general în

plan social și biologic, activitățile inculpaților nu pot fi minimalizate,

chiar dacă aceștia au avut conduite bune până la data săvârșirii faptelor

deduse judecății.

Ca atare, în mod legal, recurentul

inculpat a fost condamnat pentru cele două infracțiuni, cu reținerea

circumstanțelor personale atenuante și cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei.

Pentru aceste considerente, critica

este nefondată și cum nu s-au constatat nici alte motive de casare, urmare a

verificării deciziei recurate potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul

declarat se va respinge, ca nefondat.

Recurentul inculpat va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.Șt. împotriva deciziei penale nr. 512 din 25

septembrie 2002 a Curții de Apel Galați.

Obligă inculpatul la 1.000.000 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 martie 2003.