ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2173/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 715/ PI din

10 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 7048/P/2003,

în baza art. 183 C. pen., pentru comiterea infracțiunii de lovituri cauzatoare

de moarte, a fost condamnat inculpatul T.C.N. la:

- 5 ani închisoare, cu interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C.

pen.

A dedus din pedeapsă durata

arestării preventive, începând cu data de 21 ianuarie 2003 la zi și a menținut

starea de arest a inculpatului.

A obligat inculpatul la plata sumei

de 5.000.000 lei despăgubiri civile și la 250.000.000 lei daune morale către

părțile civile M.C.T. și M.D.D.

A obligat inculpatul la plata sumei

de 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Timiș a fost trimis în judecată inculpatul T.C.N., pentru

comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 183 C. pen., reținându-se în sarcina

acestuia următoarea stare de fapt:

În seara zilei de 1 iunie 2002, de

ziua copilului, la Șc. gen. din comuna Denta, jud. Timiș, a fost organizat

Carnavalul legat de acel eveniment, la care au participat elevi din comună cât

și din localitățile apropiate.

Cu acest prilej, în curtea școlii

generale din Denta unde a avut loc evenimentul, s-a întâmplat o altercație

între victima Ș.C., elev în clasa a VII-a în vârstă de 15 ani și elevul C.I.,

în vârstă de 15 ani, vărul inculpatului T.C.N., care a intervenit între cei

doi, aplanând divergențele iscate. După terminarea programului artistic, un

grup de cca. 15-20 elevi s-au deplasat pe jos înspre localitatea Breștea,

distanță de cca. 3 km de câmp, parte din elevii din comuna Denta, conducându-și

colegii spre domiciliile lor din satul Breștea.

În acel interval de timp, inculpatul

T.C.N. s-a deplasat împreună cu vărul său C.P. și numitul K.Ș. cu bicicletele

înspre satul Breștea unde locuiau, astfel că aceștia au ajuns din urmă grupul

de copii ce se îndrepta spre casă, în urma grupului, aflându-se și victima Ș.C.,

care se deplasa la bunicii săi din satul Breștea. Cu prilejul întâlnirii

acestuia, inculpatul s-a oprit în dreptul său, i-a încredințat bicicleta

martorului K.Ș., după care l-a interpelat pe minor, de ce s-a luat la ceartă cu

vărul său la carnaval. Fără a aștepta să primească vreun răspuns din partea

minorului, inculpatul T.C.N. i-a aplicat acestuia un pumn în față,

interpelându-l apoi din nou cu privire la același aspect. Ne primind nici un

răspuns, inculpatul i-a aplicat victimei însă o lovitură cu pumnul peste față,

împrejurare față de care, acesta din urmă s-a întors și a făcut câțiva pași pe

drum înspre Denta. Fiind strigat din urmă de către inculpat, minorul s-a oprit

pe loc, moment în care sus-numitul inculpat i-a mai aplicat o lovitură cu

pumnul în partea dreaptă a gâtului, urmare a cărui fapt, victima a căzut jos la

pământ, în stare de inconștiență. Cei prezenți la fața locului au intervenit

pentru a-i acorda prim ajutor, însă au constatat că minorul Ș.C. nu dă semne de

viață, respirație și pulsul devenind tot mai anemice. Au fost luate măsuri de

transportare a minorului cu un autoturism la Spitalul orășenesc Denta, unde s-a

constatat decesul acestuia.

Din conținutul raportului de

autopsie medico-legală nr. 283/ A din 3 iunie 2002, întocmit de Institutul de

Medicină Legală Timișoara, a rezultat că moartea numitului Ș.C. s-a datorat

unor cauze concuratorii de natură patologică și violență, respectiv hemoragie

leptomeningee cu inundație ventriculară și traumatism cranio cerebral minor, prin

lovire cu pumnul fără marcă traumatică ce poate fi prezumat ca factor

declanșator, tanatogenerator.

Comisia de control și avizare a

actelor medico-legale din cadrul I.M.P. Timișoara, în urma studiului raportului

medico-legal respectiv și-a dat acordul avizând concluziile susmenționate privind

cauza decesului. De asemenea, Comisia Superioară Medico - Legală din cadrul I.M.L.

M.M. București în actul cu nr. E 1/1262 din 4 iunie 2003, a avizat raportul

medico-legal sus menționat, apreciind concluziile acestuia ca fiind corecte și

justificate din punct de vedere științific, statuând că moartea numitului Ș.C.

a survenit pe fondul unor cauze concuratorii de natură patologică și

traumatică, certificând astfel legătura de cauzalitate directă condiționată,

între contextul traumatic și hemoragia meningo-ventriculară, care a dus la

deces.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul T.C.N.

Parchetul a solicitat majorarea

pedepsei, iar inculpatul a solicitat reducerea pedepsei și diminuarea daunelor

morale, având în vedere posibilitățile sale materiale.

Prin decizia penală nr. 468 din 17

decembrie 2003, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelurile,

apreciind că atât individualizarea pedepselor cât și despăgubirile la care a

fost obligat inculpatul sunt temeinice și legale.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs inculpatul T.C.N., criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei și

solicitând reținerea circumstanțelor atenuante, reducerea pedepsei aplicate.

Examinând cauza, în raport de

critica făcută, examinată prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen., constată că recursul este fondat.

Se constată că instanțele au reținut

în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului însă, dacă aveau în

vedere toate criteriile de individualizare arătate la art. 72 C. pen., trebuia

să conducă la o apreciere mai puțin severă a pedepsei.

Astfel, fapta în conținutul ei

concret și în împrejurările în care a fost săvârșită, nu denotă o

periculozitate socială ridicată a inculpatului, care a recunoscut că a lovit

victima pentru că aceasta s-a luat la ceartă cu vărul său la carnaval, a făcut

demersuri să-i acorde primul ajutor, a regretat fapta, arătând că realizează

suferințele pricinuite familiei victimei prin fapta sa, a avut o comportare

bună anterior săvârșirii faptei și nu are antecedente penale, iar mama sa este

bolnavă. Și nu în ultimul rând, alături de aceste aspecte, dacă se are în

vedere că moartea victimei a survenit pe fondul unor cauze concuratorii de

natură patologică și traumatică, actele medicale certificând legătura de

cauzalitate directă condiționată între contextul traumatic și hemoragia

meningo-ventriculară, care a dus la deces, iată tot atâtea motive care să

justifice aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen.

În consecință, se va admite recursul

declarat de inculpat, se vor casa atât decizia cât și sentința și făcând

aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., se va reduce pedeapsa aplicată, menținând

restul dispozițiilor hotărârilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul T.C.N., împotriva deciziei penale nr. 468 din 17 decembrie 2003 a

Curții de Apel Timișoara.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 715 din 10 noiembrie 2003 a Tribunalului Timiș, numai cu privire la

individualizarea pedepsei.

Face aplicarea dispozițiilor art. 74

și art. 76 C. pen. și reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani

închisoare la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.

Menține restul dispozițiilor

hotărârilor.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului durata arestării preventive de la 21 ianuarie 2003, la 22 aprilie

2004.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 aprilie 2004.