ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3136/2004

CAMERA DE CONSILIU

Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 24 mai 2004, pronunțată în dosarul nr. 1700/2004, Curtea de Apel București a respins cererea de recuzare formulată de inculpatul G.G. împotriva judecătorilor de la Tribunalul București. Prin aceeași încheiere s-a menținut starea de arest a inculpatului. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarea situație de fapt: Prin încheierea de ședință din 18 mai 2004 a Tribunalului București s-a luat act de cererea de recuzare formulată de inculpatul G.G. împotriva tuturor magistraților din cadrul Tribunalului București și s-a înaintat dosarul către Curtea de Apel București, în vederea soluționării.

Cererea de recuzare a fost formulată oral, în fața instanței, motivată prin aceea că, nu i-au fost luate în considerare cererile privind probele formulate în apărare, pe parcursul cercetării judecătorești, considerente reiterate și în fața Curții. Analizând cererea în raport de dispozițiile art. 52 C. proc. pen., Curtea a reținut că, petentul nu a invocat în concret cazurile de incompatibilitate pentru fiecare judecător al instanței, astfel cum o cer prevederile legale. Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, care a reiterat aceleași considerente privind neluarea în considerare a probelor formulate în apărare. Examinând recursul declarat în raport de aceste critici, cât și de dispozițiile legale ce reglementează această instituție se constată că recursul este nefondat.

Astfel, potrivit art. 52 alin. (5) C. proc. pen., recuzarea care privește întreaga instanță trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate pentru fiecare judecător. Recurentul petent nu a indicat, în concret, cazurile de incompatibilitate pentru fiecare judecător, ci a motivat generic cererea sa privind nemulțumirea cu privire la probele administrate în apărare. Or, în acest context, în mod corect instanța a respins cererea de recuzare, atâta timp cât, nu au fost respectate prevederile imperative cuprinse în art. 52 C. proc. pen. Pentru aceleași considerente recursul este nefondat și potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul inculpat G.G. împotriva încheierii din 24 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 1700/2004. Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 iunie 2004.