ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 636/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 636/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
prezentat condamnata, asistată de apărător desemnat din oficiu,
avocat A.I.
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul
condamnatei a cerut admiterea recursului învederând prevederile art.453 lit.a
Cod procedură penală, respectiv o stare de sănătate
precară.
Procurorul
a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, nefiind îndeplinite
cerințele textului de lege invocat.
Condamnata
a cerut admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Pentru
a pronunța această sentință, instanța de fond a
reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
C.M.
a fost condamnată la pedeapsa de 25 de ani închisoare aplicată prin
sentința penală nr.714 din 7 noiembrie 2000 a Tribunalului
București pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie
prevăzută de art.211 alin.3 din Codul penal.
S-a
mai reținut că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.455
raportate la art.453 lit.a din Codul de procedură penală, întrucât
expertiza medico-legală efectuată în cauză concluzionează
că bolile de care suferă condamnata („gușă sporadică
cu eutiroidie și obezitate de aport”) pot fi tratate în rețeaua
sanitară a DGP.
Împotriva
acestei decizii, condamnata a declarat recurs, reiterând motivele arătate
în cererea introductivă și în apel, respectiv faptul că bolile
de care suferă impun întreruperea executării pedepsei.
Recursul
nu este fondat.
Potrivit
art.455 și art.453 lit.a din Codul de procedură penală,
întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă când se
constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana
condamnată suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de
a executa pedeapsa închisorii.
În
speță, conținutul raportului de expertiză
medico-legală nr.A 1/1380/2002/17.04.2002, întocmită de Comisia de
primă expertiză medico-legală pentru întreruperea
executării pedepsei pe motiv de boală din cadrul IML „Mina Minovici”
București, a precizat diagnosticul ce-l prezintă condamnata și
pentru care a solicitat întreruperea executării pedepsei și anume „Gușă
sporadică cu eutiroidie” și „Obezitate de aport”, raportul
medico-legal concluzionând că petenta poate fi tratată în
rețeaua sanitară a IGP, primind tratament cu Entirox (comprimate),
condamnata neprezentând suferințe medicale care să o pună în
imposibilitate de a executa pedeapsa închisorii și de a se interveni
chirurgical pentru tratarea afecțiunii.
Instanțele
de fond și de apel au reținut corect faptul că nu sunt
îndeplinite cerințele textului de lege invocat pentru a se dispune
întreruperea executării pedepsei, motiv pentru care justificat au fost
respinse cererea formulată și apelul declarat.
În
raport de considerentele expuse, Curtea va respinge recursul declarat ca
nefondat, în temeiul art.385
15
pct.1 lit.b din Codul de procedură
penală.
Conform art.192 alin.2 din același cod, recurenta
condamnată va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata C.M.,
împotriva deciziei penale nr.465 din 14 august 2002 a Curții de Apel
București, secția I penală.
Obligă condamnata la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul
pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Pronunțată, în ședință publică,
azi 7 februarie 2003.