ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2493/2003

Deliberând asupra cauzei penale de față;

Din actele dosarului, rezultă următoarele:

Prin sentința penală nr. 1, pronunțată la data de 12 februarie 2003 în dosarul penal nr. 2333/2002, Curtea de Apel Craiova, secția penală, a respins ca inadmisibilă plângerea petentului P.I.,  împotriva soluției de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin referatul din 14 iulie 1999, în cauza penală înregistrată sub nr. 1041/VIII/1999.

Petiționarul a fost obligat la 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., admisibil examinării plângerii contra actelor procurorului de către instanțele judecătorești, este condiționată de exercitarea, în prealabil, a tuturor căilor de atac, pe linie superior ierarhică, în cadrul Ministerului de Interne.

Cum petentul s-a adresat direct instanței cererea sa este, în această situație, inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri, petiționarul, în termen legal, a declarat recurs, invocând ca motive de casare: greșita aplicare a legii

[

(art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen.)], prin neobservarea epuizării tuturor căilor de atac pe linie ierarhică și ca urmare, aprecierea plângerii sale ca inadmisibilă și respingerea ei.

Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, probele administrate și dispozițiile legale aplicate în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.

Atât soluția, cât și motivarea primei instanțe sunt corecte și curtea și le însușește.

Petentul s-a adresat direct instanței înainte de a formula plângere la Procurorul General al Curții de Apel Craiova și respectiv la Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Or, dispozițiile art. 278 C. proc. pen., arată că tocmai aceasta este condiția, epuizarea tuturor căilor de atac specifice activ Ministerului Public, pentru admisibilitatea unei plângeri adresată instanței judecătorești.

Critica formulată fiind nefondată, urmează ca în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., să se respingă recursul ca nefondat, cu cheltuieli judiciare.

Petentul nu poate fi exonerat de plata cheltuielilor judiciare, întrucât se află în culpă procesuală, ocazionând nejustificat judecata.

Cât privește fondul problemei, care de altfel nu a fost adus în discuție, este bine ca petiționarul să știe că judecătorul nu poate răspunde penal cu privire la părerea făcută cu ocazia aprecierii unor probe analizate. De aceea există căi de atac, în situația în care aprecierea ar fi eronată, greșeala să se poată îndrepta în apel sau recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.I. împotriva sentinței penale nr. 1 din 12 februarie 2003 a Curții de Apel Craiova.

Obligă pe petiționar la plata sumei de 500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2003.