ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 413/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 24 mai și 26 mai 2004 petiționarul B.C.F., în calitate de învinuit în dosar nr. 62/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, s-a adresat cu plângere penală, împotriva numiților S.M.V., comisar la Poliția Municipiului Slatina și O.L., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, învinuindu-se de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și infracțiunii de corupție. Plângerile, adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și P.N.A., au fost înaintate ulterior, la 7 iunie și respectiv 10 iunie 2004, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Prin referatul din 11 iunie 2004, pronunțat în dosarul nr. 2975/VIII/1/2004 un procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, considerând că atât ofițerul de poliție cât și procurorul nu au săvârșit infracțiunile menționate de petent, a propus închiderea lucrării și comunicarea soluției către petent. La data de 5 iulie 2004, B.C.F. a formulat plângere împotriva acestui referat, adresându-se Curții de Apel Craiova. În același timp, petentul a adresat o plângere, cu același conținut, și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Prin rezoluția din 9 iulie 2004, un procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova dispune neînceperea urmăririi penale față de magistratul procuror O.L.

și comisarul de poliție S.M.V., sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., iar soluția este comunicată petentului prin adresa nr. 245/P/2004, semnată de procurorul general și procurorul șef de Secție al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Petentul înțelegând că a formulat deja o plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, nu mai formulează altă plângere. Față de această situație, Curtea de Apel Craiova, prin încheierea din 1 noiembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 1724/P/2004 a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea plângerii petentului la Parchetul Curții de Apel Craiova, pentru ca procurorul general al acestei instanțe să se pronunțe, în conformitate cu dispozițiile art. 278 C. proc.

pen. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs atât Parchetul, cât și petentul. În expunerea motivelor de recurs, parchetul a solicitat rejudecarea plângerii și respingerea ei ca inadmisibilă, întrucât petentul a formulat-o împotriva unui referat, nicidecum a unei rezoluții sau ordonanțe, singurele acte prin care se soluționează cauzele penale. Astfel, nefiind îndeplinite condițiile cerute de art. 278 1 C. proc. pen., se impunea ca instanța de fond să respingă plângerea ca inadmisibilă. Petentul B.C.F. a solicitat ca urmare a admiterii recursului, trimiterea cauzei la Curtea de Apel Craiova, pentru ca acea instanță să soluționeze plângerea penală împotriva procurorului O.L. și a comisarului S.M.V.

Ambele recursuri sunt nefondate. În mod corect, Curtea de Apel Craiova a apreciat că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, nu s-a pronunțat prin rezoluție cu privire la legalitatea și temeinicia rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, dată la 9 iulie 2004, în dosarul nr. 245/P/2004, fază premergătoare, obligatorie, potrivit art. 278 C. proc. pen., înaintea soluționării plângerii întemeiată pe art. 278 1 C. proc. pen. Faptul că soluția, de neîncepere a urmăririi penale, a fost comunicată petentului printr-o adresă, semnată de procurorul general, nu echivalează cu rezolvarea plângerii, de către acest organ ierarhic superior al procurorului I.V. Totodată, se constată că rezolvarea unei plângeri penale, printr-un referat, nu poate închide calea persoanelor nemulțumite și ale căror interese au fost vătămate, de a formula plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 și art. 278 1 C. proc.

pen. Dimpotrivă, atât parchetul, cât și instanțele au obligația, potrivit textelor sus-citate, să cerceteze faptele reclamate, dacă se confirmă sau nu, să se pronunțe prin rezoluție sau hotărâre și să comunice soluția adoptată. La rândul lor, petenții au obligația să se adreseze pe rând, organelor menționate de lege și apoi să solicite instanțelor de judecată, verificarea legalității actelor procurorilor. Înaintea parcurgerii acestor etape obligatoriu, instanțele nu au competența să analizeze plângerile penale întemeiate pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. Așa fiind, Curtea apreciază că încheierea atacată, prin care Curtea de Apel Craiova, a scos de pe rol plângerea petentului, pentru a fi rezolvată prin rezoluție, de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, este legală.

Pentru considerentele mai sus-arătate, Curtea urmează a respinge ambele recursuri. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și petiționarul B.C.F., împotriva încheierii din 1 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în dosarul nr. 1724/P/2004. Obligă pe petiționar să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2005.